Un prim grup de refugiaţi şi migranţi urmează să fie trimis din Grecia înapoi în Turcia

0
53

Un prim grup de 500 de refugiaţi şi migranţi urmează să fie trimis din Grecia înapoi în Turcia, luni, în baza Acordului UE-Turcia încheiat luna aceasta, a anunţat ieri o sursă de la Comisia Europeană (CE). “Există un angajament major între Grecia şi Turcia în vederea trimiterii a 500 de persoane înapoi (în Turcia) pe 4 aprilie, în cazul în care nu intervine ceva în ultimul moment”, a declarat această sursă. Persoanele care vor fi trimise înapoi vor fi “sirieni care nu au cerut azil, afgani şi pakistanezi”, a adăugat oficialul citat, confirmând că este vorba despre prima operaţiune de acest fel în baza acordului dintre Bruxelles şi Ankara. Oficialul citat nu a precizat de pe care dintre cele cinci insule din Marea Egee ce găzduiesc în prezent refugiaţi şi migranţi va fi efectuată operaţiunea şi nici dacă se va desfăşura pe mare sau aerian. Peste 51.000 de refugiaţi şi migranţi sunt blocaţi în Grecia, iar alte sute de persoane continuă să sosească zilnic din Turcia, în pofida acordului cu UE privind limitarea afluxului de migranţi, care a intrat în vigoare pe 20 martie. Dintre ei, aproximativ 11.000 de persoane se află la Idomeni, la frontiera dintre Grecia şi Macedonia, iar alte aproximativ 5.700 de persoane se află în portul Pireu, lângă Atena, unde aşteaptă, fără şanse, ca ţările din Balcani să-şi deschidă frontierele şi să le permită să-şi continue drumul către nordul Europei. De altfel, ambasadorul ungar în Macedonia avertizează că migranţii pot folosi rute noi, inclusiv prin România. Migranţii pot folosi noi rute către Europa – inclusiv prin România -, iar lupta împotriva traficanţilor poate avea succes doar dacă vizează în întregime rutele migraţiei, a declarat ambasadorul Ungariei în Macedonia într-un interviu publicat de “Magyar Idok” în ediţia de ieri. Ei pot folosi rutele Albania-Italia sau Grecia-Bulgaria-România-Ungaria, declară Jozsef Bencze în acest interviu pentru cotidianul ungar. Ambasadorul îndeamnă poliţia şi serviciile secrete din toate ţările de pe toate rutele să-şi unească forţele în lupta împotriva traficanţilor de migranţi. Legislaţia este necesar să fie consolidată şi coordonată, iar echipamentul folosit de către călăuze şi banii pe care acestea îi obţin prin acest trafic este necesar să fie “confiscate de îndată”, a apreciat Bencze. “Macedonenii au văzut în construirea de către Ungaria a unei bariere la frontieră un exemplu demn de urmat, deoarece ei pot înţelege clar că pur şi simplu nu se poate face faţă invaziei a zeci de mii de migranţi pe zi”, a declarat ambasadorul. Migraţia a reprezentat o povară financiară importantă pentru Macedonia, a apreciat Bencze. O serie de ţări vecine şi membrii Grupului V4 (de la Vişegrad) i-au oferit susţinere, iar Uniunea Europeană (UE) a decis să ofere fonduri în valoare de nouă milioane de euro poliţiei macedonene şi să-i furnizeze personal la frontieră, a adăugat ambasadorul ungar la Skopje.