Între 30 mai şi 2 iunie, la Tallinn, în Estonia, a avut loc cel de-al 25-lea Congres al Federaţiei Internaţionale de Drept European. Congresul a avut ca temă principală “Protecţia Drepturilor Omului” şi a fost organizat pe trei secţiuni. Secţiunea întâi a fost consacrată protecţiei Drepturilor fundamentale post-Lisabona: interacţiunea dintre Carta Drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, Convenţia Europeană a Drepturilor omului şi Constituţiile naţionale. Secţiunea a doua a fost centrată pe interfaţa între Dreptul Uniunii Europene privind energia, mediul înconjurător şi concurenţa. Ultima secţiune a fost desemnată spaţiului european de libertate, securitate şi justiţie, inclusiv societatea informatică. Singurul reprzentant din partea României a fost Bianca Predescu, profesor universitar doctor la Universitatea din Craiova.
Congresul a reunit peste 480 de participanţi din toate ţările europene, dar şi din întreaga lume, respectiv din SUA şi ţări din Asia. Este considerat ca fiind cea mai importantă reuniune a specialiştilor în Drept european şi, de această dată, sub ambele sale aspecte ce ţin atât de funcţionarea Uniunii Europene, cât şi a Consiliului Europei. “S-a bucurat de o organizare ireproşabilă din partea autorităţilor estoniene, angajate atât la nivelul Ministerului Afacerilor Externe şi Ministerul de Justiţie, cât şi la nivelul Curţii Supreme şi a Asociaţiei Estoniene de Drept european al cărei preşedinte este profesorul Iulia Laffranque, judecător la Curtea Drepturilor Omului de la Strasbourg din partea Estoniei”, a explicat prof. univ. dr. Bianca Predescu. Pentru că ambii judecători români, prof. univ. dr. Camelia Toader – judecător la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, şi Andrei Popescu – judecător la Tribunalul de Primă instanţă, figurau ca reprezentanţi ai acestor instituţii cu sediul la Luxembourg, numele României a stat în dreptul unui singur participant: prof. univ. dr. Bianca Predescu.
Personalităţi ale Dreptului european şi lumii politice europene
“În şedinţa plenară de deschidere, deosebit de interesantă a fost prezentarea activităţii Comisiei în privinţa protecţiei drepturilor fundamentale şi viziunea sa globală asupra evoluţiei viitoare susţinută de vice-preşedintele comisiei, doamna Viviane Reding, comisarul european pentru Justiţie, Drepturi fundamentale şi Cetăţenie. De asemenea, deosebit de importante au fost prezentările cu caracter general, făcute de profesorul Vassilious Skouris, preşedintele Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, şi de doamna Francoise Tulkens, vicepreşedinte al Curţii de Justiţie a Drepturilor Omului, cărora, evident, li s-au adăugat consideraţiile de ordin general asupra evoluţiei prezente şi de viitor a Europei unite şi a situaţiei cetăţenilor săi, făcute de Toomas Hendrik Ilves, preşedintele Republicii Estonia, cât şi de ministrul de Justiţie şi preşedintele Curţii Supreme din acest stat”, a precizat reprezentantul Romîniei. Fiecare din cele trei secţiuni a avut un raport general şi un raportor instituţional, aceştia fiind mari personalităţi ale Dreptului european şi, respectiv, persoane cu funcţii de conducere în cadrul Comisiei, care au responsabilitatea domeniilor puse în discuţie: protecţia Drepturilor omului, energie şi spaţiul de securitate şi justiţie comună. De asemenea, sesiunile celor trei secţiuni, fiecare cu un număr de 12 teme, au fost conduse de personalităţi ale Dreptului european şi lumii politice europene, recunoscute pentru întreaga activitate desfăşurată până în prezent.
“Curtea de Justiţie a Uniunii Europene devine egală cu instanţele naţionale”
În cadrul primei secţiuni, la care profesorul Bianca Predescu a participat cu precădere, au fost subliniate câteva idei de o importanţă crucială. Una dintre acesta s-a referit la intrarea în vigoare a Cartei fundamentale a Drepturilor Uniunii Europene şi aderarea Uniunii Europene la Convenţia privind Protecţia Drepturilor Omului de la Roma. “Aceste idei au pus în lumină întâietatea protecţiei constituţionale, asigurată de statele membre, a drepturilor fundamentale, consacrate astfel la cel mai înalt nivel prin Constituţiile naţionale, şi, de aici, rolul major pe care îl vor exercita Curţile şi Tribunalele constituţionale ale statelor europene în realizarea efectivă a protecţiei drepturilor fundamentale ale cetăţenilor europeni. Din perspectiva noii reglementări, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene devine egală cu instanţele naţionale şi rolul de ultimă instanţă în materie, urmare a caracterului său eminamente internaţional, îi revine Curţii de Justiţie de la Strasbourg”, a explicat doctorul în Drept european, Bianca Predescu. “Cât priveşte secţiunea a treia, la care am participat în parte la lucrările sale, am găsit deosebit de importantă, în contextul discutării dreptului la apărare şi regimului mandatului european de arestare, ideea subliniată de judecătorii Curţii de Justiţie a UE, conform căreia, în materie de reglementări substanţiale de Drept penal, inclusiv şi cele de ordin procedural, directivele recent adoptate produc un efect direct doar cu privire la statele membre în ceea ce priveşte implementarea lor. Nu au cum să producă niciodată un efect direct, pe cale de excepţie, şi faţă de indivizi. Căci, spre deosebire de Dreptul civil, în care astfel de efecte sub acceptate, materia Dreptului penal, fiind de strictă reglementare şi interpretare, nu poate fi asimilată în nici un fel soluţiilor admise, în ultimii ani, în materia Drepturilor de natură civilă”.
Specialiştii români în Drept european au fost apreciaţi
În opinia profesorului Bianca Predescu, România a fost privită cu atitudine “absolut pozitivă şi de deschidere din partea tuturor participanţilor”, deşi au fost analizate îndelung exemple de încălcare a drepturilor fundamentale, provenite de unele dintre statele membre UE. “Nu s-a constatat din partea României nici o încălcare. Iar ceea ce m-a impresionat plăcut a fost faptul că mari personalităţi ale Dreptului, toţi cu funcţii de conducere în structuri ale UE şi Consiliului Europei sau în cadrul unor state-membre ca Franţa, Italia, Austria, Germania, Spania şi altele, cunoşteau foarte bine sistemul jurisdicţional român, competenţele instanţelor române, activitatea laborioasă a unora dintre ele, precum Curtea Constituţională”. A fost apreciat, de asemenea, şi nivelul de pregătire, precum şi capacitatea de a vorbi mai multe limbi de circulaţie europeană a specialiştilor din domeniul Dreptului, care provin din ţara nostră. “A fost impresionantă atitudinea permanent pozitivă de promovare cu mult tact şi înţelepciune a intereselor României de către cei care erau prezenţi acolo şi atitudinea solidară şi de susţinere a noastră, ceea ce e un exemplu de urmat”.
Participarea, prin profesorul universitar doctor Bianca Predescu, la acest mare Congres a fost o reuşită incontestabilă şi pentru municipiul Craiova. “În discuţiile pe care le-am purtat cu un număr mare de participanţi din diverse ţări, am fost solicitată să le explic cum se poate ajunge la Craiova şi care sunt oportunităţile pe care le oferă acest oraş”, a mărturisit reputatul profesor craiovean.
Prof. univ. dr. Bianca Predescu:
“Din discuţiile purtate cu diverse personalităţi, a rezultat o idee deosebit de importantă: că oamenii din mediul academic, care intră în viaţa administrativă şi politică, trebuie să aibă multă experienţă în acest domeniu pentru că devin naivi în măsurile pe care le propun la un moment dat. După cum şi cei care ajung în funcţie de decizie în structurile administrative şi politice trebuie să fie de o înaltă competenţă profesională pentru că, altfel, soluţiile propuse de ei sunt neadecvate, permanent contestabile şi, mai ales, lipsite de viziune. Ori azi, în contextul atât de complicat în care trăim, contează foarte mult experienţa şi profunzimea cunoaşterii unui domeniu al vieţii sociale şi a societăţii în ansamblu penbtru a lua soluţii, valabile şi mâine şi peste 100 de ani, nu doar o zi cum se întâmplă de foarte multe ori”.
LAURA MOŢÎRLICHE şi MARGA BULUGEAN
