Budapesta în relaţii privilegiate, atât cu Casa Albă, cât şi cu Kremlinul, este dispusă să găzduiască posibilele negocieri de pace privind Ucraina, nu doar la nivel declarativ, şi invitaţia aparţine ministrului de Externe, Peter Szijarto, care consideră „unică în Europa cooperarea menţionată”. Pe de altă parte, preşedintele ucrainian Volodimir Zelenski s-a arătat reticent la o astfel de ofertă, invocând apropierea dintre Ungaria şi Rusia. Ceea ce ştim este că după discuţia purtată cu Vladimir Putin, vinerea trecută, Donald Trump nu ia în calcul doar un armistiţiu între Rusia şi Ucraina, ci mai degrabă un acord de pace direct, care trebuie preparat cu minuţiozitate. Fiindcă ar necesita renunţarea de către Kiev la o parte din teritoriul său ocupat de altfel de trupele ruse, şi atâtea alte ingrediente. Preşedintele ucrainian s-a arătat reticent la toate declaraţiile vizând Budapesta, opinând că ar prefera o întâlnire într-o ţară neutră din Europa, precum Elveţia sau Austria. Au mai fost menţionate Turcia, Arabia Saudită, Qatarul, Moscova adăugând şi Belarus ca gazdă a summit-ului Putin-Zelenski. Ca fapt nu lipsit de relevanţă, relaţiile Kievului cu Budapesta sunt nu doar tensionate cât reci de multă vreme, greu de ameliorat, premierul Viktor Orban opunându-se statornic oricărui ajutor militar către Kiev şi aderării sale la UE, despre care spune că ar ruina blocul comunitar, invocând totodată nerespecrea drepturilor minorităţii maghiare de către Ucraina. Cu picioarele pe pământ în toată discuţia aceasta, ne readuce vicepreşedintele american J.D. Vance, care îi avertizează pe europeni, într-un interviu la Fox News, că vor trebui să suporte „cea mai mare povară pentru Ucraina, deoarece problema garanţiilor de securitate occidentală pentru Kiev devine o temă centrală în negocierile diplomatice care vor urma”. La rândul său Donald Trump a mai dat „un verdict”: nu se pune problema reîntoarcerii Crimeei, este exclusă aderarea Ucrainei la NATO şi ar fi mai bine dacă Zelenski şi Putin s-ar întâlni fără el, pentru discuţiile lor, care se pot prelungi. În privinţa garanţiilor de securitate viabile pentru Ucraina partea rusă s-a declarat a fi de acord cu garanţii de tipul „Art. 5” pentru Kiev, ceea ce a fost salutat inclusiv de Zelenski, fiindcă seamănă cu ceea ce aliaţii fac deja în Ucraina. Dacă Moscova primeşte ceea ce doreşte, între care ridicarea sancţiunilor economice, atunci ar putea găsi motive să se mulţumească cu o versiune a unui model de ambiguitate strategică, care se poate conveni în negocieri. Problemele de securitate aflate în joc sunt importante atât pentru Moscova, cât şi pentru Kiev şi clarificarea lor este imperioasă pentru a nu deveni, cât de curând, o pastilă diplomatică toxică. Se poartă multe discuţii în aceste zile, în special pe canale diplomatice, dar nu numai, şi se consideră că după întâlnirea de la Casa Albă dintre Donald Trump, Volodimir Zelenski şi grupul de lideri europeni s-ar fi făcut totuşi un pas important, până acuma evitat, în privinţa păcii din Ucraina: s-a discutat despre război pe baza realităţii concrete din teren, şi nu pe baza unor dorinţe mai mult sau mai puţin justificate ale fiecăreia din părţi. Preşedintele american Donald Trump şi-a depus candidatura la premiul Nobel pentru pace şi… paradoxal ar putea să-l dobândească cu ajutorul lui Vladimir Putin, descris de J.D. Vance ca fiind un politician precaut, dar calculat, mai blând în timpul conversaţiilor telefonice, decât s-ar fi aşteptat.
