Peste 6,7 milioane de sârbi au fost chemaţi dumnică la urne pentru a vota la alegerile prezidenţiale, legislative şi locale. Cotidianul regional „Cuvântul Libertăţii”, alături de TVR Craiova, au fost prezenţi, pe întreaga perioadă a scrutinului electoral, în mijlocul românilor şi sârbilor din Valea Timocului, luând pulsul acestei comunităţi. Atmosfera din ziua alegerilor a fost una linştită, calmă şi fără incidente. Atât sondajele de opinie făcute înaintea turului I de scrutin, cât şi rezultatele parţiale, au arătat că proeuropeanul Boris Tadici şi conservatorul populist Tomislav Nikolici, fost naţionalist şi fost aliat al defunctului preşedinte Slobodan Miloşevici, se vor confrunta în turul al II-lea, pe 20 mai.
În cursa prezidenţială s-au înscris iniţial 12 candidaţi, iar la finele zilei de duminică au mai rămas doar doi: Boris Tadici – 26,8% din voturi şi Tomislav Nikolici – 25,6%, potrivit CESID, un organism independent ce supraveghează alegerile. La acelaşi tur de scrutin, 18 partide şi alianţe politice au prezentat liste pentru reînnoirea Adunării parlamentare cu 250 locuri, pentru un mandat de 4 ani. În Kosovo, alegerile au fost organizate de OSCE. În Serbia, şomajul a atins un nivel-record – 24%, iar datoria externă a ţării este de 24 de miliarde de euro. De altfel, principala temă din campania electorală a fost starea economică, subiectul Kosovo fiind surclasat pentru prima dată.
Românii au venit din Europa ca să voteze în Timoc
Întrebaţi dacă se duc la alegeri, românii din Valea Timocului nu au ezitat nicio secundă să dea un răspuns afirmativ, aşteptând parcă de mult timp acest moment. „Da, muică. Păi aşa cum ?! Ne-am dus de fiecare dată. Uite, fiul meu, care lucrează în Germania de ani de zile, a venit şi el şi va vota. Pentru ce votăm…. ca să trăim şi noi mai bine…”, a spus Stana Constandinovici, de 85 de ani, din localitatea Podvrška (lângă Kladovo, în Serbia răsăriteană). În Podvrska, şi nu numai, toţi fiii comunei erau acasă şi asta pentru că duminică a fost o zi mare, Sfântul Gheorghe, pe ritul vechi. Modificarea datei alegerilor a fost comentată şi din punctul ăsta de vedere, considerând acest lucru o strategie inteligentă a preşedintelui Serbiei, Boris Tadici, care a ştiut că astfel vor fi mai mulţi alegători, ceea ce l-ar avantaja, pentru că cei care muncesc dincolo de graniţele Serbiei sunt proeuropeni. „Am venit din Austria, acolo muncesc dinainte de 1989, în domeniul construcţiilor. Bineînţeles că mă duc să votez, dar o voi face după-amiază, pentru că dimineaţă pregătim masa de Sfântul Gheorghe. În familia mea, eu sunt sărbătoritul. Apoi, ne vom duce toţi cei cu drept de vot să punem ştampila pe preşedintele dorit, dar şi pe ai noştri, ca să avem reprezentare în Parlament…”, a spus, zâmbind, George Bratu, român din Valea Timocului.
Alianţă cu ghinion…
Din păcate, calculele nu au ieşit prea bine pentru comunitatea românească din Valea Timocului. În Voievodina, românii vor fi reprezentaţi prin Alianţa Românilor din Voievodina (ARV), care a fost înfiinţată în 2002, şi, astfel, ai noştri vor avea reprezentanţi în instituţiile locale, provinciale şi naţionale ale statului. În Valea Timocului, situaţia după alegerile de duminică e una sumbră. Românii din Timoc consideră că alianţa cu Mişcarea Ţăranilor şi Muncitorilor nu a fost una prea inspirată şi astfel partidul care-i reprezintă pe români în aceea zonă, Partia Democrată a Rumanilor din Serbia (PDSR), a pierdut reprezentarea atât în Parlament, cât şi la nivel local. PDSR, partid condus de Predrag Balasevic, a participat la aceste alegeri locale într-o coaliţie mai largă cu partidele care au dorit, de fapt, să îl doboare de la putere pe primarul Bosco Nicici, cunoscut cu politica sa antiromânească. În urmă cu câteva săptămâni, PDSR a inaugurat în oraşul Zaiecar biroul filialei locale a partidului. Această alianţă trebuia să depăşească pragul de 5%, iar Predrag Balasavici se afla pe locul 11 pe listă, loc eligibil, numai că, din păcate, alianţa a obţinut doar 1,7%. Acest lucru însemnând că românii nu vor mai avea niciun fel de reprezentare, nici în Parlament şi nici în forurile locale. Numai în Timoc, Serbia de Sud-Est, numărul celor care vorbesc româneşte se ridică la 300.000, iar dintre aceştia în jur de 40.000 au avut drept de vot duminică.
La Negotin şi Bor nu s-au organizat alegeri locale
Prof.dr. Draghişa Constandinovici Traian, preşedintele Societăţii Românilor Valahilor „Traian”, a declarat pentru „Cuvântul Libertăţii” şi TVR Craiova că alegeri locale nu au avut loc în toate comunele din Valea Timocului. De exemplu, la Bor şi la Negotin nu s-au organizat alegeri locale, ci doar prezidenţiale.
„Aşteptările sunt legate de lista pe care sunt stabiliţi deputaţii noştri în Parlamentul Serbiei, lista se numeşte Mişcarea Ţăranilor şi Muncitorilor. La locul 11 pe această listă se află Predrag Balasevic, preşedintele Partia Democrată a Rumanilor din Serbia (PDSR). Dacă lista trece pragul electoral va intra şi Predrag Balasevici, ca deputat, şi asta e foarte important, să avem şi noi reprezentantul nostru, domnia sa fiind şi preşedintele unui partid politic românesc. Aşteptăm ca diseară (n.r. – duminică, 6 mai), când o să se publice rezultatele parţiale, să avem motive să ne bucurăm. Prof.dr. Zoran Dragisic conduce Mişcarea Muncitorilor şi Ţăranilor şi noi suntem cu această Mişcare într-o coaliţie atât la alegerile parlamentare, cât şi la alegerile locale, unde sunt alegeri, pentru că nu sunt alegeri în toate comunele. Acest lucru trebuie neapărat menţionat. Aşadar, astăzi (n.r. – duminică) nu sunt alegeri în toate localităţile unde trăiesc români. De exemplu, nu avem alegeri la Negotin, nu avem alegeri la Bor, aşa cum aveam până acum, şi asta pentru că este o şmecherie a guvernatorilor. Acolo unde s-a întrerupt mandatul consilierilor nu sunt alegeri, pentru că mandatul lor durează patru ani de zile. La Zaicer sunt alegeri locale….”.
Boris Tadici, 54 de ani, a catalogat scrutinul ca fiind „crucial”, îndemnând alegătorii să decidă dacă doresc „continuarea schimbărilor şi dezvoltarea ţării”.
Serbia a obţinut, în martie anul acesta, statutul de candidat la integrarea europeană, iar Tadici promite că aderarea va avea loc în următorii cinci ani. A prezentat chiar şi un „plan în cinci puncte”, bazat pe integrarea în UE şi pe dezvoltarea economică.
La rândul său, Tomislav Nikolici, 60 de ani, promite creşterea impozitelor pentru cei bogaţi, redistribuirea veniturilor pentru ajutarea celor defavorizaţi şi atragerea de investiţii străine.
