A fost suficient ca premierul Ludovic Orban să afirme luni 10 august a.c. că „pandemia e pe cale să fie învinsă” şi au început imediat comentariile de tot felul, unele mai năstruşnice decât altele. Nu ne situăm între suporterii premierului, dar afirmaţia sa poate fi privită, şi chiar analizată, într-o cheie raţională, derobată de orice iz politic. Stoparea creşterii numărului de infecţii, este o veste aşteptată şi dorită, şi raportată la săptămânile precedente sugerează o limitare clară a răspândirii virusului. Ceea ce într-o logică imediată ar permite şi o derulare normală a activităţii economice, începerea anului şcolar –cu certitudine- la 14 septembrie a.c. cum a anunţat preşedintele Klaus Iohannis şi chiar organizarea alegerilor locale la 27 septembrie a.c., cum s-a stabilit. Ne împăcăm anevoios cu rigorile sanitare, vedem asta cu ochiul liber, şi nu mai trebuie demonstrat. Ne-am pierdut într-un fel răbdarea, ceea ce poate este firesc. Ocultăm însă, cu desăvârşire că nu suntem singura ţară, de pe continent, în care rigorile sanitare se menţin instituite, avem o lege a carantinării, fiindcă şi la „alţii” situaţia este chiar neliniştitoare. Cotidianul belgian „Le Soir”, în numărul său de ieri, anunţa „o creştere semnificativă la Bruxelles, Liege şi Hainaut”. În intervalul 1-7 august a.c. numărul de cazuri înregistrate, în medie în fiecare zi, în Belgia, a crescut cu 11%, în raport cu precedentele 7 zile. Creşterea a fost de 16% luni şi 19% duminică. În ultimele 7 zile s-au înregistrat 35,8 noi cazuri la suta de mii de locuitori, faţă de 32,3 la suta de mii de locuitori, în precedentele 7 zile. Belgia contabilizează 74.620 infecţii de Covid-19 de la debutul epidemiei şi recenzează 9.879 decese. Spania, în situaţie critică, a comunicat luni o medie de 49,23 noi cazuri în ultimele 7 zile, mai multe decât Franţa, Germania şi Italia reunite. Spania este prima ţară din Europa, cu 323.000 cazuri şi a 11-a din lume, devansând vecinii cu 108 cazurila suta de mii de locuitori faţă de 28 în Franţa, 18 în Regatul Unit, 13 în Germania şi 8 în Italia. Madridul şi Ţara Bascilor sunt considerate zone de risc. În Franţa ca să luăm alt exemplu doar în patru mari oraşe –Lyon, Strasbourg, nantes şi Bordeaux- nu este instituită obligaţia purtării măştii în locurile aglomerate. Odată cu pandemia măştile au devenit un produs de primă necesitate şi preţul lor, de 10 ori mai mare, decât anterior, intrigă populaţia. Nimeni în Europa nu e scutit de neliniştea generată de pandemie, care a afectat toate economiile. O ştire de ultim moment vine de la Moscova: Rusia ar fi descoperit vaccinul contra coronavirus, după cum a anunţat ieri preşedintele Vladimir Putin, în cursul unei reuniuni guvernamentale, asigurând că acesta sigură o „imunitate durabilă”. Preşedintele rus a mai precizat că vaccinul a trecut cu succes integritatea testelor necesare şi că una dintre ficele sale sa fost deja vaccinată. La sfârşitul lunii iulie, voluntarii imunizaţi au fost externaţi din spital, după ce au primit vaccinul şi au fot ţinuţi, timp de o lună sub observaţie. Vaccinul contra coronavirus obţinut de cercetătorii ruşi a fost botezat „Sputnik V”, cu referire la satelitul sovietic trimis pe orbita spaţială. Peste un miliard de doze au fost precomandate de 20 de ţări din lume şi faza a treia a încercărilor începe astăzi. Ministrul rus al Sănătăţii, Mikhail Murashko, a spus că vaccinul va fi produs de Institutul „Gamalei” de epidemiologie şi microbiologie, în parteneriat cu companiile R-Pharm, Binno Pharm, Generium. Intră în circulaţie la 1 ianuarie anul viitor, potrivit registrului naţional de medicină al ministerului Sănătăţii. Asociaţia organizaţiilor de cercetări clinice, care reuneşte anteprize farmacologice ruse, a emis ieri rezerve faţă de acest vaccin, indicând faptul că nu a făcut obiectul unor teste suficiente. Chiar dacă problema întâietăţii în producţia de vaccinuri este importantă, din punct de vedere al imaginii, ştirea a fost preluată de toată media europeană. În fine, să mai consemnăm şi faptul că potrivit Raportului special privind gestionarea resurselor publice, în perioada stării de urgenţă, întocmit de Curtea de Conturi, cheltuielile făcute pentru combaterea pandemiei de actualul guvern, până la 30 iunie a.c. de la bugetul de stat, bugetele locale şi bugetul asigurărilor de şomaj se ridică la 5 miliarde lei. Oricât ne-ar displace recomandările sanitare de care luăm cunoştinţă, nu putem face altceva decât să ţinem cont de ele. Adică să ne conformăm rigorilor sanitare.