În fine, chiar dacă rămâne învolburată, relaţia Casei Albe cu Kremlinul, şi e greu de ştiut ce se discută pe canalele oficiale, Rusia a fost invitată să participe la summit-ul G20, la cel mai înalt nivel, a anunţat ministrul adjunct de externe, Alekander Pankin. Rămâne neclar, scrie Komersant, cine va reprezenta Rusia la reuniune, ar fi declarat acelaşi Pankin, la o conferinţă de presă, la sediul ONU. Preşedinţia americană se pregăteşte oricum, pentru posibila sosire a preşedintelui rus Vladimir Putin la evenimentul menţionat. Summit-ul liderilor G20 va avea loc la Miami, în perioada 14-15 decembrie a.c.. De mai multă vreme, după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, acesta îşi declarase intenţia de a readuce Rusia chiar şi în G7, şi atâtea alte făgăduinţe. Precedentul summit G20 a avut loc, după cum se ştie, în Africa de Sud (22-23 noiembrie 2025) şi pentru prima dată liderii a 3 ţări importante –Rusia, SUA, China- au lipsit. Delegaţii Rusiei şi Beijingului s-au deplasat la Johannesburg, dar SUA nu a trimis nici un reprezentant, invocând o serie de motive particulare. Preşedintele francez Emmanuel Macron a diagnosticat, atunci, că G20 se apropie de sfârşitul ciclului său şi „s-ar putea să-şi piardă raţiunea de a fii”. Motto-ul preşedinţiei sud-africane a G20 –un club informal al cărui membri reprezintă aproximativ 85% din PIB-ul global, 75% din exporturile globale şi circa două treimi din populaţia planetei- a fost format din 3 cuvinte: solidaritate, egalitate, sustenabilitate. Donald Trump stăruie pe prezenţa lui Vladimir Putin la G20, în temeiul înţelegerilor convenite prin acordurile din Alaska. Judecând după declaraţiile de dată recentă, Kremlinul priveşte războiul din Ucraina şi procesul de negociere astfel: în august anul trecut, Donald Trump şi Vladimir Putin, la întâlnirea de la Anchorage, s-au înţeles asupra unui cadru general pentru încheierea războiului din Ucraina, care includea retragerea trupelor ucrainiene din Donbas, dar şi din alte perimetre ale teritoriului ucrainian, revendicate de armata rusă. Potrivit Moscovei, Donald Trump a susţinut aceste condiţii şi a promis să convingă Kievul să le accepte. Cu toate acestea a apărut o problemă, aparent neprevăzută, şi anume aceea că Europa s-a opus „spiritului” de la Anchorage promiţându-i lui Volodimir Zelenski un sprijin mai consistent (financiar, militar, logistic, etc.) ceea ce l-a determinat pe preşedintele ucrainian să refuze îndeplinirea concesiilor. Şi mai mult să enunţe puncte de vedere, nu tocmai pertinente, la adresa Casei Albe. Prin urmare şansa Rusiei este acum să se asigure că Europa încetează să mai fie un obstacol în calea spiritului de la Anchorage, condiţionând continuarea finanţării de retragerea trupelor din Donbas şi alte locuri pentru a pune capăt războiului. Mai nou însă Kievul a făcut cunoscut că inclusiv în Republica Populară Lugansk „raportată” ca integral ocupată mai sunt încă 14 localităţi, pe care ruşii încă nu le-au cucerit. Controlul teritorial rămâne problema centrală a discuţiilor, Moscova făcând presiuni asupra Kievului, pentru a se retrage din zonele pe care încă le deţine şi Rusia n-a reuşit să le cucerească pe deplin. Runde noi de discuţii, în formatul cunoscut de acum, sunt anunţate, dar… sine-die, din cauza războiului din Iran, care antrenează toate disponibilităţile diplomatice.















