Donald Trump vrea Rusia în formatul ţărilor „cele mai industrializate”

0
446
După reanexarea Crimeei la Rusia, în 2014, imediat după „Maidan-ul” de la Kiev, G8 care constituie grupul celor mai industrializate state din lume, devenea G7, prin excluderea Rusiei. S-au instituit sancţiuni economice reciproce, de o parte şi cealaltă. Marţi 20 august a.c., Donald Trump s-a declarat în favoarea reintegrării Rusiei în grupul ţărilor de care fusese ruptă. O propunere concretă, în acest sens, ar urma să fie făcută în weekend la Biarritz, unde membrii G7 (Germania, Canada, SUA, Franţa, Italia, Japonia şi Regatul Unit) se vor reuni într-un summit, ce se anunţă tensionat din cauza dezacordurilor care persistă între aliaţi şi Donald Trump pe multiple dosare fierbinţi, precum Iranul, Siria, acordul de la Paris pe încălzire. În iunie a.c. Emmanuel Macron estima că „fără paşi concreţi şi tangibili” în aplicarea acordului Minsk II, nu se poate vorbi de o revenire a Rusiei lângă G7. Luni însă Emmanuel Macron l-a primit la Fortul Bregancon, reşedinţa sa de vară, pe coasta mediteraneeană, într-un cadru natural intim şi idilic, pe Vladimir Putin, pentru „o discuţie strategică”, în vederea ieşirii din impasul în care se află relaţiile cu Rusia. Cu 5 zile înainte de summitul de la Biarritz. Mărul discordiei Uniunii Europene cu Rusia îl constituie situaţia din Ucraina şi preşedintele francez a pledat în faţa omologului său de la Kremlin pentru un nou summit în patru „formatul Normandia” în tentativa obţinerii unei „adevărate schimbări”, în relaţiile Kiev-ului cu Moscova. Pentru Kremlin, preşedintele ucrainian Volodimir Zelinsky este doar un… nou preşedinte şi optimismul este unul prudent. Dar Emmanuel Macron se vrea motorul soluţionării situaţiei din Ucraina pentru a putea vorbi de „arhitectura de securitate” de la Lisabona la Vladivostok. Pariul său de multă vreme este Rusia. Anul viitor, în luna mai, Emmanuel Macron va fi prezent la Moscova la celebrarea a 75 de ani de la victoria asupra Germaniei naziste. Un detaliu: cei doi lideri „se tutuiesc” scrie presa din Hexagon şi media RT (ex Russia Today) a comentat cu simpatie mişcarea „vestelor galbene”, criticându-l pe Emmanuel Macron. Care a susţinut întoarcerea Rusiei în Consiliul Europei. Invitaţia de la Bregancon a fost doar o etapă a unui „come-back” în clubul celor 8? Rămâne de văzut. Fiindcă se joacă un şah de mare calitate. În SUA, Donald Trump s-a văzut în repetate rânduri criticat, chiar in propriul partid, de indulgenţa probată faţă de Vladimir Putin şi Rusia, echipa sa de campanie fiind suspectată, multă vreme, de coliziune cu Rusia în timpul alegerilor prezidenţiale din 2016, e drept fără probe covârşitoare din partea procurorului independent Robert Muller, a cărui investigaţie a dirat 675 de zile. Finalmente, Donald Trump s-a considerat total exonerat. „Nici o complicitate, nici o obstrucţionare, exonerare completă şi totală. Păstraţi America măreaţă” a scris liderul de la Casa Albă pe Twitter. În pofida numeroaselor dificultăţi economice, Rusia a devenit un actor important pe scena internaţională. Revenirea în G8 şi ridicarea sancţiunilor economice ar constitui o strălucită victorie diplomatică. Analiştii spun că numele cel mai frecvent rostit, după cel al lui Donald Trump, de către Emmanuel Macron, este cel al lui Vladimir Putin. Premergător întâlnirii de la Bregancon, Emmanuel Macron a obţinut eliberarea unui bancher francez, directorul financiar al unui fond de investiţii Baring Vostok, deţinut din luna februarie sub acuzaţia de fraudă, la o închisoare din Moscova. Sunt şi neînţelegeri, evidente, în relaţiile Parisului cu Moscova, cum ar fi cele pe dosarul sirian. Dar la implicarea masivă militară şi investiţiile majore ale Rusiei în Siria, argumentele umanitare ale Franţei –absentă din teren, sunt neluate în seamă. Să aşteptăm summit-ul de la Biarritz, deşi până atunci „cărţile vor fi făcute”, într-un fel sau altul.