Comunitatea de evrei din Craiova a celebrat în acest weekend Paştele sau Pesahul, aşa cum se spune în limba ebraică. Sărbătoarea este una a libertăţii şi a primăverii şi aduce alături de membrii comunităţii şi reprezentanţi ai altor culte religioase. În timpul Pesahului, nu se mănâncă alimente făcute cu drojdie, în amintirea plecării precipitate din Egipt, când aluatul pentru pâine n-a apucat apucat să se dospească.
Pesah 5.779 este celebrat, conform tradiţiei, timp de opt zile şi evocă fapte petrecute în urmă cu peste 3.000 de ani, când a avut loc eliberarea din robia egipteană de către Moise. “ De Pesah se sărbătorelte ieşirea din Egipt, actul de naştere al poporului evreu. E una din minunile care arată forţa lui Dumnezeu. În ceea ce priveşte obiceiurile, înainte de Paşte, în toate casele se face curăţenie. În seara de Pesah, de pe masă nu lipsesc mielul pascal, azima nedospită, ouăle fierte, rădăcinile amare şi vinul”, a precizat prof. univ. dr. Corneliu Sabetay, preşedintele comunităţii de evrei din Craiova.
Pesah este o sărbătoare de origine biblică care rememorează sfârşitul sclaviei evreilor în Egipt acum peste 3.000 de ani şi naşterea naţiunii evreieşti. Conform tradiţiei ebraice, sărbătoarea Paştelui trebuie să cadă primăvara şi se celebrează timp de opt zile. Din acest interval de 8 zile (anul acesta cuprins în perioada 10-18 aprilie), primele două şi ultima zi sunt sărbători speciale, impunând respectarea strictă a mai multor reguli religioase decât zilele de mijloc dintre ele, care se numesc “Hol HaMoed”. Însă în toată perioada de 8 zile este interzisă hrana pe bază de hametz. Hametz (alimente pe bază de drojdie) include – drojdie şi făină din 5 soiuri de cereale, şi orice produs care le conţine (bere, biscuiţi). Se găteşte numai cu făină de pască sau făină de cartofi. Asta pentru a comemora pâinea nedospită pe care au mâncat-o evreii când au plecat din Egipt, deoarece nu au avut timp să lase aluatul să crească. Toate produsele dospite din casă trebuie căutate şi vândute sau distruse, înainte de începerea sărbătorii. Pentru a îndepărta orice urmă de fermenţi se impune o curăţenie temeinică a întregii case. În seara zilei de 14 Nisan, după apusul soarelui, la sinagogă, sunt rostite rugăciunile rituale cuprinzând psalmi şi imnuri ce amintesc de eliberarea din robia Egiptului. „După ceremoniile de la sinagogă, urmează în case Cina Pascală, numită Seder. Ea se desfăşoară după un ritual consacrat printr-o tradiţie foarte veche. În decursul Seder-ului se repovesteşte istoria evreilor care au plecat din Egipt pentru a-şi obţine libertatea. Această poveste se citeşte din Haggadah şi din scrierile rabinilor, care descriu exodul din Egipt”, a mai spus acad. Corneliu Sabetay.
În timpul Sederului se beau patru pahare de vin şi se mănâncă dintr-un platou special ierburi amare şi hrean – pentru a simboliza viaţa amară şi de sclavie pe care au dus-o evreii în Egipt, charoset – un amestec dulceag de fructe şi arahide, karpas – o legumă, care poate fi înlocuită pe platou cu cartoful fiert, zeroa – un ciolan de miel, ca simbol al mielului jertfit de Paşte pe timpul când exista Templul, beitzah – un ou fiert care simbolizează Haggigah (sacrificiul solemn) care era adus la Templu. Pe masă se pune şi pască. În timpul mesei speciale de Pesah, se citeşte Haggadah, care este relatarea naşterii evreilor ca popor. Ea tratează în principal evenimentele din Egipt care au dus de la sclavie la libertate, dar acoperă şi întreaga perioadă de la Avraam la dăruirea Torei pe Muntele Sinai. Haggdah conţine şi câteva cântece dintre care unele se cântă după cină, pentru a atrage copiii să rămână treji până la sfârşit.
