Comunitatea evreilor din Craiova a celebrat, miercuri seara, Roş Haşana 5778 sau intrarea în noul an. A fost un prilej de mare sărbătoare la sinagoga din oraş, printre invitaţi numărându-se şi membri ai altor culte religioase, dar şi un grup de turişti israelieni, care, profitând de cursa aeriană directă între Craiova şi Tel Aviv, vizitează zilele acestea Cetatea Banilor.
Aşa cum se întâmplă la marile sărbători, la sinagoga din oraş au fost prezenţi miercuri seară câteva zeci de reprezentanţi ai comunităţii pentru a marca, aşa cum se cuvine, intrarea într-un nou an, după calendarul evreiesc.
Preşedintele Comunităţii Evreilor din Craiova, acad. dr. Corneliu Sabetay, a vorbit despre însemnătatea acestei sărbători, dar a subliniat şi faptul că anul viitor se va celebra o dublă aniversare: 70 de ani de la înfiinţarea statului Israel şi centenarul Marii Uniri.
„Păşim în noul an gândindu-ne la evenimentele care s-au petrecut. O bucurie a fost deschiderea unei linii directe între Craiova de Tel Aviv. Şi iată că avem, astăzi, la sinagogă, un grup de turişti israelieni care profită de această rută aeriană pentru a ne vizita oraşul. Roş Haşana este un prilej pentru fiecare evreu să-şi facă judecata conştiinţei. Este o sărbătoare a bucuriei şi un prilej să vedem ce am făcut peste an. Anul viitor vom sărbători 70 de ani de la înfiinţarea statului Israel şi o sută de ani de la Marea Unire”, a precizat acad. prof. dr. Corneliu Sabetay. Ştefan Ardeleanu, unul dintre cei mai vechi membri ai comunităţii evreieşti, a rostit apoi câteva rugăciuni.
Respectând tradiţia, evreii craioveni s-au adunat la final în jurul mesei festive de pe care nu au lipsit bucatele specifice. De Roş Haşana, printre alimentele obligatorii să numără merele peste care se pune miere, simbolizând un nou an dulce. De pe masă nu vor lipsi nici produsele de patiserie, sfecla, fructele sau dulciurile astfel încât noul an să fie unul dulce.
Roş Haşana, una dintre cele mai importante sărbători din calendarul evreiesc
Roş Haşana începe seria celor mai importante sărbători evreieşti, fiind urmată, la numai zece zile, de cea mai mare sărbătoare evreiască, Yom Kippur – „Ziua pocăinţei”. Zilele dintre Roş Haşana şi Yom Kippur (zece la număr) sunt considerate ca făcând parte din procesul sărbătorii şi sunt numite în ansamblu „Cele zece zile ale căinţei”. Aceste zile au o încărcătură religioasă aparte, culminând cu Ziua Răscumpărării (Yom Kippur).
În aceste zile se mănâncă, în primul rând, măr înmuiat în miere (ca să prefigureze un an dulce), cap de peşte (pentru ca fiecare să fie „cap” şi nu „coadă”), rodii şi multe alte fructe. Un salut obişnuit în această perioadă, în afară de „Şana Tova” („Să ai un an bun”), este Chativah Tova sau un înscris pozitiv.
Anul Nou evreiesc nu are o dată fixă, deoarece calendarul iudaic este lunar, schimbându-se după apariţia astrală a Lunii. De obicei, sărbătorile de Anul Nou Evreiesc sunt în lunile septembrie sau octombrie.
Tradiţiile respectate cu sfinţenie
Unul dintre cele mai importante obiceiuri de Anul Nou evreiesc este suflatul din Şofar (un corn de berbec). Acesta semnifică „trezirea” poporului pentru a medita la faptele sale din trecut şi schimbarea în bine a celor rele.
Un obicei de Anul Nou este când evreii merg la o apă şi îşi aruncă în mod simbolic păcatele. Anul Nou marchează crearea lumii – este momentul când a fost creat primul om: Adam, socotit a fi fost în 7 Octombrie 3761 î.e.n. Sărbătoarea constă din multe practici care sunt menite să îndrepte oamenii către o dare de seamă pentru trecut şi către planuri pentru viitor, precum şi pentru întoarcerea la Dumnezeu. Zilele în sine sunt pline de rugăciuni dedicate recunoaşterii lui Dumnezeu ca rege şi judecător.
