Victor Boştinaru, raportor al Parlamentului European pentru Fondul de Coeziune

0
335

Eurodeputatul PSD Victor Boştinaru, membru în Comisia pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European, a fost numit raportor al Parlamentului European pentru noul regulament privind Fondul de Coeziune pentru perioada 2014-2020. Fondul de Coeziune, împreună cu Fondul European pentru Dezvoltare Regională şi Fondul Social European, va continua să reprezinte una dintre sursele de finanţare ale politicii de coeziune a Uniunii Europene şi se va concentra asupra investiţiilor în reţelele de transport transeuropene şi în proiectele de mediu.

Victor Boştinaru

Suma propusă de Comisia Europeană pentru Fondul de Coeziune este de 68.7 miliarde de euro, iar statele membre eligibile pentru sprijinul acordat vor fi, în continuare, reprezentate de statele cu un venit naţional brut sub 90% din media UE. Victor Boştinaru a afirmat că este esenţial ca noul Fond de Coeziune, precum şi noua politică de coeziune, în general, trebuie să fie nu numai bine finanţate, dar, de asemenea, bazate pe norme clare, simple şi armonizate, în scopul maximizării utilizării de către beneficiari, în special în acele state membre, cum ar fi România, unde asistenţa din partea politicii de coeziune este foarte necesară.

“Transportul şi mediul sunt elementele-cheie pentru ţara mea şi pentru UE, în general – a declarat eurodeputatul Victor Boştinaru –, având în vedere că vorbim despre sectoarele care au o dimensiune transnaţională. Aştept cu nerăbdare să am o cooperare strânsă şi fructuoasă cu Consiliul. În acelaşi timp, având în vedere rolul pe care Fondul de Coeziune îl joacă astăzi şi importanţa şi mai mare pe care o va avea în viitor, într-o perioadă de criză economică şi financiară, în anumite aspecte, atât eu, cât şi Parlamentul European vom adopta o poziţie absolut determinată. Pentru noi este absolut esenţial ca valorile de bază ale politicii de coeziune să fie menţinute şi respectate şi ca statele membre, în special cele mai sărace, să fie capabile să reducă în mod concret decalajele de dezvoltare”.

Fondul de coeziune sprijină investiţiile în infrastructură, transport, energiei şi mediu

Deputatul social democrat a încheiat exprimându-şi speranţa că eforturile sale de a negocia norme satisfăcătoare pentru noul Fond de Coeziune vor fi însoţite de o atitudine pozitivă şi eficientă la nivel naţional, în România, unde situaţia actuală în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor Uniunii Europene este critică. Spre deosebire de Fondurile Structurale, Fondul de Coeziune nu cofinanţează programe, ci furnizează finanţare directă pentru proiecte individuale, care sunt clar identificate de la început. Decizia de a finanţa un proiect este luată de Comisie, în acord cu Statul Membru beneficiar, în timp ce proiectele sunt administrate de autorităţile naţionale şi supervizate de un Comitet de Monitorizare. Fondul de Coeziune este instrumentul financiar care sprijină investiţiile în domeniul infrastructurii de transport, energiei şi mediului. Rata maximă de finanţare prin Fondul de Coeziune este de 85% din cheltuiala publică pe proiect.

Suspendarea asistenţei financiare se produce prin decizia Consiliului

Pentru perioada 2007-2013, Fondul de Coeziune se adresează următoarelor ţări: Bulgaria, Cipru, Estonia, Grecia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria. Spania este eligibilă, pe bază tranzitorie, deoarece PNB-ul său pe cap de locuitor este inferior mediei înregistrate pentru Uniunea Europeană cu 15 state membre. În perioada 2007-2013, România beneficiază de 19,7 miliarde euro. Suspendarea asistenţei financiare furnizate prin intermediul Fondului de Coeziune se produce prin decizia Consiliului (hotărând cu majoritate calificată) în cazul în care un stat membru care înregistrează un deficit public excesiv nu a pus capăt situaţiei sau acţiunile întreprinse se dovedesc a fi necorespunzătoare.