„Domnule Preşedinte, daţi-mi voie să vă mulţumesc şi să le mulţumesc tuturor autorităţilor române pentru invitaţie.
Este prima vizită de stat a unui Preşedinte al Republicii Franceze din 1997 încoace, de când a venit domnul Jacques Chirac în România. Mi-aţi făcut această invitaţie acum câteva luni, sau chiar mai mult, şi mă bucur că pot astfel să îmi respect angajamentul de a mă afla aici. Răspunsul meu la invitaţia dumneavoastră este răspunsul la relaţia noastră istorică, economică, ştiinţifică dintre cele două ţări care s-a închegat de-a lungul generaţiilor între ţările noastre. S-a definit un Parteneriat Strategic acum câţiva ani iar această vizită de stat nu trebuie doar să respecte şi să implementeze acest parteneriat, ci să-l amplifice, să-l aprofundeze. Iată ce am ilustrat prim mai multe proiecte care sunt realizate sau se nasc astăzi.
În primul rând, domnule Preşedinte, împreună ne vom deplasa la instalaţia laserului ELI, o instalaţie unde cercetătorii de nivel înalt au putut să-şi pună în comun competenţele şi cunoştinţele în domeniul luminii extreme. Nu este uşor să găsim lumina, darămite lumina extremă. Deci trebuia ca românii şi francezii să-şi unească eforturile pentru a reuşi. Prin această cooperare ştiinţifică se leagă şi legături industriale, pentru că Thales participă la construcţia acestei infrastructuri şi lucrurile vor continua în acest sens, pentru că cercetătorii români şi cercetătorii de la Centrul Naţional de Cercetare Ştiinţifică şi cei de la platoul de la Saclay vor face investiţii suplimentare şi îşi vor lua angajamente noi.
Al doilea exemplu a ceea ce înseamnă acest Parteneriat Strategic este ceea ce vom face la Braşov pentru a inaugura Uzina Airbus Helicopters. Dorim să arătăm că împreună Franţa şi România au voinţa de a coopera în ceea ce priveşte apărarea. În cadrul Parteneriatului Strategic, domnul Preşedinte Iohannis a spus că miniştrii de externe se întâlnesc în mod regulat, ei bine şi miniştrii de apărare se vor întâlni de acum înainte pentru a găsi soluţii comune în ceea ce priveşte apărarea Europei. Dorim ca ţările noastre să aibă schimburi regulate, să aibă o analiză comună şi să aibă politici comune, pentru că obiectivul nostru este să avem o industrie europeană a apărării. Franţa, de mai bine de 20 de ani, acum, a înţeles că România doreşte să se dezvolte, România doreşte să se deschidă, România doreşte să se integreze în Uniunea Europeană, iar Franţa a însoţit-o pe acest drum. Sunt aproape 450 de întreprinderi franceze care se află în România şi au creat mai bine de 100 de mii de locuri de muncă pentru salariaţii români. Dorim ca Franţa să poată să aducă soluţii în ansamblul economiei române, în domeniul noilor tehnologii, pentru start-up-uri, în domeniul tranziţiei energetice, în domeniul mediului, transporturilor, transporturilor terestre, feroviare. Trebuie să facem în aşa fel încât să colaborăm şi pentru aeroporturi şi tot ceea ce ţine de amenajarea urbană, răspunsuri pe care partenerii noştri români le aşteaptă.
Această vizită de stat vrea să pună în lumină şi cooperarea universitară de nivel înalt. Avem mai bine de 500-600 de acorduri între instituţiile universitare din Franţa şi România. Este considerabil! Franţa este prima destinaţie a studenţilor români în cadrul Programului Erasmus, sunt mai bine de 4.000 şi noi dorim să fie şi mai numeroşi. Această atractivitate a Franţei pentru studenţii români vine din francofonia pe care o împărtăşim. Acum câţiva ani am avut un summit al francofoniei în România. România are rădăcini latine şi, deci, limba franceză trebuie să ne asigurăm că va fi vorbită şi predată în România. 20% dintre elevii români învaţă limba franceză ca şi primă limbă, iar 80% ca limba a doua. Datorită acestei legături lingvistice trebuie să o punem în slujba culturii. Cultura franceză a fost îmbogăţită de mulţi români care au fost exilaţi în Franţa şi care au dat ceea ce a fost mai bun din ei culturii franceze. Deci avem o inspiraţie şi citez aici cinematografia care este o mare reuşită a cooperării dintre cele două ţări şi care consacră talentul artiştilor români. Am hotărât, domnul Preşedinte şi cu mine, ca odată cu ocazia Centenarului naşterii României Moderne să organizăm un sezon cultural încrucişat, de la 1 decembrie 2018 până în iulie 2019, este vorba despre perioada în care România va asuma preşedinţia Uniunii Europene.
Peste trei zile, Preşedintele Iohannis şi cu mine vom fi la Bratislava. Avem aceleaşi priorităţi. Prima este aceea de a-i proteja pe europeni, să le asigurăm securitatea, să controlam frontierele externe. Fiecare ţară trebuie să facă un efort, ţările membre ale Spaţiului Schengen, dar şi celelalte care nu sunt membre încă, dar care aspiră. România s-a dotat prin Programul PNR pentru controlul circulaţiei persoanelor care tranzitează prin aeroporturi şi s-a dotat cu o astfel de structură importantă pentru securitatea noastră. Pentru noi este un punct esenţial în lupta împotriva terorismului, de aceea discuţiile trebuie purtate la Bruxelles pentru a vedea cum pot aduce aeroporturile române o contribuţie în Spaţiul Schengen prin eficacitatea lor.
Am dorit, de asemenea, ca Europa să aibă reguli, inclusiv pentru libera circulaţie. Europa înseamnă creştere, trebuie să fie şi mai multă creştere. Europa înseamnă locuri de muncă, ar trebui să fie şi mai multe locuri de muncă şi să dăm Planului Juncker şi mai mult sens şi la fel şi investiţiilor în următorii ani.
Am abordat chestiunea lucrătorilor detaşaţi. Nu putem accepta fraudele, abuzurile care se pun în calea liberei circulaţii. Este în interesul tuturor să-i pedepsim pe cei care abuzează de această situaţie, care folosesc aceşti lucrători detaşaţi în detrimentul principiului şi care dau apă la moară partidelor şi poziţiilor extremiste. Trebuie să facem în aşa fel încât Directiva cu privire la lucrătorii detaşaţi să fie revizuită, modificată, cum se face de altfel acum pentru a respecta principiile care ne unesc.
Împreună cu Preşedintele Iohannis am abordat şi chestiunea romilor, care acum câţiva ani a avut consecinţe politice în Franţa. Această chestiune din 2012 încoace a fost abordată şi s-au găsit răspunsuri de o parte şi de cealaltă pentru a putea controla deplasarea populaţiilor, să putem asigura întoarcerea unor populaţii şi sprijinul luptei împotriva sărăciei în România, pentru a ne asigura cu toţii că aceste populaţii au condiţii de trai decente în ţara lor. Este o chestiune de demnitate, responsabilitate, solidaritate şi trebuie să evităm ca aceste subiecte să nu fie folosite în slujba xenofobiei.
Preşedintele Iohannis şi cu mine am abordat subiecte internaţionale, cum ar fi Ucraina. Trebuie să ne asigurăm că acordurile de la Minsk, care sunt singura soluţie, să fie singura metodă către stabilitate, securitate şi pace.
Apoi în ceea ce priveşte Orientul Mijlociu, trebuie să sprijinim toate eforturile pentru încetarea ostilităţilor, pentru că ceea ce se întâmplă la ora actuală este un atac al drepturilor omului şi trebuie să vedem ce soluţie găsim pentru o situaţie stabilă din punct de vedere politic în Siria.
Mulţumesc României pentru solidaritatea pe care a avut-o faţă de Franţa ca urmare a atentatelor, dar şi pentru sprijinul pe care ni l-a acordat în Mali şi în alte situaţii. Există riscuri pentru Europa, pentru securitatea Europei şi trebuie să abordăm acest subiect la Bratislava. Am dorit ca acordul de la Paris cu privire la Acordul COP 21 să fie ratificat. Am avut deja succese, Franţa a fost prima care a ratificat acest acord. Era de datoria ei, dar au mai ratificat textul şi China, Statele Unite, Brazilia. Trebuie să avem o Europă care să fie o parte implicată până la sfârşitul anului în acest acord de la Paris.
Sunt foarte fericit că mă aflu aici în România, în această ţară europeană din toate aceste motive evocate. România nu este o ţară ca oricare alta, nu. Avem rădăcini comune, avem o cultură, împărtăşim multe şi avem multe legături. Aici în România am impresia că mă aflu acasă şi vă mulţumesc pentru acest lucru.”
