Direcţia de Sănătate Publică Dolj va desfăşura în luna iulie o amplă campanie împotriva abuzului de alcool, anul acesta obiectivul fiind de a responsabiliza copiii şi adolescenţii asupra riscurilor pe care le are acest viciu. Scopul campaniei este prevenirea debutului timpuriu al consumului de alcool în rândul copiilor şi adolescenţilor şi promovarea unui comportament responsabil.
Campania DSP Dolj se desfăşoară în parteneriat în parteneriat cu Centrul Regional de Prevenire, Evaluare şi Luptă Antidrog Craiova şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj. Mesajul-cheie pe care campania doreşte să îl transmită populaţiei este acela că «în rândul adolescenţilor consumul de alcool are consecinţe grave asupra dezvoltării creierului şi este corelat cu o rată crescută a sinuciderilor, violenţei, accidentelor şi bolilor fatale. Nu există o cantitate „sigură” de alcool care poate fi consumată de adolescenţi».
Alcoolismul este o boală cronică indusă de consumul repetat de alcool, care generează leziuni ireversibile ale sistemului nervos central, ficatului sau pancreasului. Consumul abuziv de alcool afectează nu doar persoana în cauză, ci şi pe cele din anturajul acesteia, implicaţiile consumului fiind în plan personal, familial şi social, sub influenţa alcoolului crescând riscul de accidente sau acte de violenţă.
Două milioane de români consumă alcool în exces
Potrivit celor mai recente statistici, în România, aproximativ două milioane de persoane consumă alcool în exces. Şi mai îngrijorător este că, potrivit unui studiu al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, pe lângă o persoană care consumă alcool în exces, cel puţin alte şapte persoane au de suferit de la membrii familiei, rude, prieteni, colegi de muncă sau de şcoală, oameni de pe stradă şi uneori chiar şi cei care sunt implicaţi în acordarea de tratament sau sprijin social acestora.
Studiile arată că impactul consumului nociv de alcool este mai mare în rândul generaţiilor mai tinere de ambele sexe. De asemenea, nivelul efectelor nocive ale alcoolului, mai ales în rândul persoanelor vulnerabile, pe şosele şi la locul de muncă, rămâne ridicat în statele membre. Potrivit estimărilor, 15% din populaţia adultă a UE consumă alcool la un nivel nociv şi în mod periodic, între cinci şi nouă milioane de copii din familiile din UE sunt afectate negativ de alcool, iar consumul nociv şi periculos de alcool este factorul care cauzează aproximativ 16% din cazurile de neglijări ale copiilor şi de abuzuri împotriva acestora şi aproximativ 60.000 de naşteri de copii subponderali în fiecare an sunt cauzate de consumul nociv de alcool.
17.000 de persoane mor, anual, din cauza consumului de alcool
În ultimii 40 de ani s-a înregistrat o uniformizare a nivelului consumului de alcool, cu creşteri în centrul şi nordul Europei, precum şi o scădere considerabilă a consumului în sudul Europei. Specialiştii au stabilit că modul de comercializare a alcoolului, alături de influenţa altor factori relevanţi, precum rolul familiei şi mediul social este un factor care creşte probabilitatea ca adolescenţii şi copiii să înceapă să consume alcool sau să consume cantităţi mai mari odată ce au ajuns consumatori. Statisticile arată că disponibilitatea alcoolului a crescut în UE în perioada 1996-2004. Politicile naţionale adecvate de stabilire a preţului la alcool, mai ales atunci când sunt asociate altor măsuri preventive, pot influenţa nivelul consumului nociv de alcool şi efectele nocive asociate, în special în rândul tinerilor.
Conform estimărilor prezentate de autorităţile sanitare, în România mor anual peste 17.000 de oameni din cauza consumului de alcool, iar peste jumătate dintre aceştia mor în perioada activă a vieţii lor (între 20 şi 64 de ani). Mortalitatea la vârsta adultă (20-64 de ani), atribuibilă consumului de alcool, este de trei ori mai mare la bărbaţi şi respectiv de 1,5 ori mai mare la femei, în România, comparativ cu UE 15 (statele membre până în 2004).
Între cauzele de mortalitate atribuibile consumului de alcool se numără accidentele (mortalitate de trei ori peste media UE), bolile cardiovasculare (mortalitate de două ori media UE – statele membre noi – şi de opt ori media UE) şi ciroza hepatică (mortalitate peste dublul ţărilor UE).
