Ceea ce părea definitv tranşat, adică organizarea alegerilor locale într-un singur tur, nu e “bătut în cuie”, fiindcă se aşteaptă decizia Curţii Contituţionale, anunţată pentru 4 mai a.c., care ar urma să dea o rezolvare sesizării de neconstituţionalitate remisă de Tribunalul Bucureşti, după ce fusese ridicată de un candidat. Discuţiile pro şi contra, cu şi fără argumente, n-au lămurit pe cei chemaţi la vot, aşa că în aşteptarea deznodământului menţionat, s-a readus în discuţie, ceea ce nu se mai dezbătuse de multă vreme: raportul de forţe din CCR, în opinia unora, de 5 la 4, în favoarea PNL – Traian Băsescu, faţă de PSD – UDMR. Discuţiile, pe această temă, deloc convingătoare, s-au aprins, după ce s-a spus că Ministerul Finanţelor lucrează la un proiect pentru rectificarea bugetului pentru alegerile locale din acest an. În cazul în care judecătorii CCR ar decide că alegerea primarilor, într-un singur tur, este neconstituţională – ceea ce ar putea surprinde – Guvernul ar reglementa prin ordonanţă de urgenţă situaţia, invocându-se “criza de timp” pentru parcurgerea traseului legislativ prin Parlament. Schimbarea “regulii jocului”, chiar în buza începerii campaniei electorale, ar putea părea o mostră de inadecvare la importanţa alegerilor locale, pentru viaţa comunităţilor, deşi pe fondul unei resemnări perceptibile a alegătorilor se anunţă un scrutin cu cea mai scăzută rată de participare la vot. Revenirea la organizarea alegerilor locale în două tururi, aşa cum s-au ţinut de-a lungul timpului, ar resuscita o combinatorică zăpăcitoare, şi nicidecum argumentele morale, atât de discutate, de la o vreme. Particularitatea alegerilor locale din 5 iunie a.c., este una consacrată: precumpănitor rămâne numele candidatului la funcţia de primar – nicidecum formaţiunea căreia îi aparţine –, mai ales când are carieră administrativă, de regulă atrăgând şi votul pe lista de consilieri. Şi, totuşi, câteva alte particularităţi, aproape identificabile, va avea campania electorală şi la Dolj. În primul rând, o încrâncenare mult diluată faţă de 2012, 2008 sau 2004, semn al unei abandonări a mesajelor radicale, care au făcut vogă. Chiar dacă nucleele dure de susţinători se vor confrunta în spaţiul public, credibilitate deplină vor avea faptele, nu vorbele, oricât de meşteşugite ar fi acestea. S-au depus candidaturile sub semnătura conducerilor organizaţiilor judeţene şi pe baza listelor susţinătorilor, ceea ce înseamnă că, deja, cunoaştem ofertele fiecărei formaţiuni politice. Încă puţine zile şi campania electorală se declanşează, atenţia fiind reţinută evident, sau în principal, de confruntarea PSD cu PNL, un “clasico” electoral, dacă îi putem spune aşa, deşi ALDE, UDMR, PMP, celelalte formaţiuni politice, vor căuta fiecare, să-şi facă auzite mesajele. Nelipsitele “transferuri”, de resursă umană, dintr-un câmp politic în altul, dar şi cooptarea multor tineri, pe listele de candidaţi, reţin atenţia şi vom vedea, cu ce tehnici şi strategii se va căuta seducerea electoratului.
