Alegerile pentru Knesset, în Israel, constituie principala temă de discuţie în presa lumii. Rezultatele definitive sunt încă necunoscute, dar conform proiecţiilor cotidianului Haaretz, bazate pe datele publicate de Comisia electorală centrală, Likud-ul lui Benjamin Netanyahu va veni pe primul loc (54 mandate din 120), urmat de partidul lui Gadi Eisenkot (49 de mandate). Partidele arabe vor avea şi ele, 17 aleşi. O asemenea „fotografie” sugerează că formarea unui nou guvern va dura ceva timp. O observaţie: succesul celor două partide arabe, care vor conta în „amenajarea” noului guvern israelian. Alegătorii au ieşit la vot în număr mare pentru a-şi exprima dezacordul faţă de guvernul premierului Benjamin Netanyahu. Într-o asemenea situaţie, destul de confuză, cum este cea care se prefigurează, cooptarea partidelor arabe, într-o coaliţie de guvernare, rămâne greu de acceptat, deşi în 2021, Ra’am a servit ca partener. Centrul de greutate politică al Israelului s-a dus şi mai mult spre dreapta, iar principalul rival al lui Netanyahu, fostul şef de Stat Major, Gadi Eisenkot, respinge ideea unui stat palestinian. Preşedintele israelian Isaac Herzog se va consulta cu liderii diferitelor partide, după anunţul oficial al rezultatelor, aşteptate câteva zile. Apoi va desemna candidatul pe care îl consideră bine poziţionat pentru a obţine majoritatea de cel puţin 61 de mandate şi a forma un guvern. Cel desemnat va avea la dispoziţie 28 de zile, perioadă ce poate fi prelungită cu încă 14 zile, pentru a negocia cu diferitele partide reprezentate în Knesset. Liderul israelian de lungă durată, Benajmin Netanyahu, departe de a fi învins după 3 ani de război, izbucnit pe mandatul său, a respins ideea unui parteneriat cu partide arabe ai căror alegători formează 20% din populaţia Israelului, pe motiv că sunt trădătoare, şi a îndrumat oponenţii să se alăture… în spatele său. În schimb Eisenkot a lăsat deschisă posibilitatea unui parteneriat, cu partidele arabe, în anumite condiţii, el vorbind de unitate naţională şi un guvern care să înceapă o „eră a speranţei”. Rezultatele strânse sugerează că oponenţii lui Netanyahu nu au reuşit să profite de furia publică, stârnită de atacul Hamas la 7 octombrie 2023 pentru a-l detrona pe actualul prim-ministru. Campania electorală a fost percepută ca un referendum, la domnia de 17 ani a acestuia, care i-a divizat profund pe israelieni, pe o serie de probleme. Susţinătorii lui Netanyahu în schimb îl văd ca pe o mână forte şi un om de stat desăvârşit. Israelul, tot mai izolat, din cauza campaniei sale în Gaza şi Cisiordania, a pierdut o parte din partenerii săi în Europa, are liderul său Benjamin Netanyahu, sub un mandat internaţional de arestare ş.a.m.d.. Dacă nimeni nu poate construi o coaliţie majoritară, noi alegeri ar putea avea loc la începutul anului viitor. Israelul a mai avut 5 rânduri de alegeri legislative între aprilie 2019 şi noiembrie 2022, din cauza unui impas similar.
Suntem primul cotidian al Olteniei și Partener tradițional al celor mai importante instituții de cultură din Craiova și județul Dolj
