Judecăţi păguboase!

Plecarea din funcţia de prim-ministru a lui Ilie Bolojan, aşa cum se ştie, în nişte circumstanţe care vor mai reverbera o vreme (de moţiunea de cenzură s-a şi uitat) are şi nişte consecinţe discutabile în logica lor. Războiul, mai mult sau mai puţin cunoscut, al lui Ilie Bolojan cu social-democraţii, prin vanitatea revărsată poate avea teribile consecinţe nefaste, pe multiple planuri. Devenit lider al PNL, pe când ocupa funcţia de prim-ministru, Ilie Bolojan ar putea cunoaşte şi „reciproca”, fiindcă are în partid o grupare ostilă, greu dacă nu imposibil de „reîncolonat”. Că liberalii vor pierde funcţiile de prefect, subprefect, secretar de stat, membri ai unor consilii de administraţie ş.a.m.d., asta intră în „regula jocului”, dar să piardă, şi la nivel de deconcentrate, în teritoriu, anumite poziţii, asta chiar poate perturba pârghii administrative cu eficientă funcţionare. Şi ajungând aici, referirea mea ţinteşte poziţia de inspector şcolar general, deţinută de Ion Alexandru Daniel, în funcţie din data de 11 septembrie 2021. N-am să afirm că prof. dr. Ion Alexandru Daniel este „cel mai bun din toate timpurile”, în funcţia menţionată, dar pot să cred, cu destule argumente la îndemână, că este printre cei mai buni, în planul competenţei, inspector general şcolar, şi asta în temeiul rezultatelor concrete, pe indicatorii specifici, din învăţământul doljean, la toate palierele sale. Profesor, director, mentor, formator, responsabil de cerc pedagogic, inspector şcolar, membru al corpului de experţi de control al ministrului Educaţiei, titular încă al postului de inspector şcolar general, s-a dovedit „omul potrivit la locul potrivit”. Şi apelul, la zicala românească, nu este întâmplător, ci se datorează faptului că a fost propus în funcţia respectivă, într-un context totalmente nefast. Pe care nu-l mai amintim. Nici o numire nu e garantată de reuşită. Asta ştim cu toţii. Profesorul Ion Daniel (doctor în matematică) fusese „descoperit” de marele, poate chiar inegalabilul Zamfirică Petrescu, fost director la Colegiul Naţional „Fraţii Buzeşti”, ani buni, apoi director la Colegiul Militar „Tudor Vladimirescu”, care nu se înşela, niciodată, în privinţa competenţei dascălilor, din subordinea sa administrativă. L-a şi adus pentru o vreme, într-o garnitură de excelenţe, la Colegiul militar menţionat. Problema în discuţie este de fapt alta. Ne place sau nu, dar admitem cu seninătate că „nimeni nu este de neînlocuit”. Deşi ştim că fiecare personalitate este o entitate unică, inimitabilă şi calităţile sale (disponibilităţi intelectuale, determinarea, stilistica conducerii) nu se reproduc la indigo. Discuţia este lungă. Vorba este, de când ne ştim, umbra faptei. Aşa cum şi alţii, fără a se considera de neînlocuit, au bune împliniri profesionale în slujba cetăţii, a judeţului Dolj, prof. Ion Daniel s-a pus în slujba învăţământului doljean, cu întreaga sa fiinţă. Într-adevăr, nimeni nu e de neînlocuit, dar uneori e nevoie de mai multe persoane, pentru a înlocui… una singură. În logica lucrurilor, fiindcă Doljul are şi oameni care gândesc, nu le mai dau numele, prof. Ion Daniel ar trebui păstrat, cu orice preţ, ca o părere.