Studenţii timoceni din Craiova, reuniţi în Asociaţia Studenţilor Timoceni, au organizat, ieri, a doua ediţie a Congresului AST. Reprezentanţi ai autorităţii locale, dar şi mulţi prieteni şi colaboratori din rândul studenţilor din Craiova, studenţilor basarabeni au venit pentru a le fi aproape şi pentru a-i felicita. Congresul AST s-a desfăşurat cu sala plină şi într-o atmosferă caldă şi entuziastă, ceea ce dovedeşte că „timocenii noştrii”, cum le spun prietenii, au mulţi susţinători şi au reuşit să devină o voce ce promovează, în adevăratul sens al cuvântului, românii de dincolo de Dunăre. Și, în acelaşi timp, sunt o mână întinsă, extrem de utilă pentru cei care vin la studii la facultăţile din Craiova.
Congresul AST a fost găzduit, ieri, de Muzeul Olteniei, sala fiind plină de studenţi timoceni, dar şi de foarte mulţi prieteni ai acestora. Cea de-a doua ediţie a venit şi cu un moment important legat de organizarea asociaţiei. Aleksandar Najdanovic, primul preşedinte al AST Craiova, a predat ştafeta lui Djordje Petrovic. Acesta este student la Facultatea de Litere din Craiova şi a preluat conducerea asociaţiei, mandatul său urmând să se încheie odată cu terminarea studiilor la Craiova.
”Vreau să vă mulţumesc că aţi onorat invitaţia noastră. Mă bucură foarte mult pentru că înseamnă că noi, românii din Valea Timocului, contăm pentru România. În 2012, am avut această iniţiativă ca să înfiinţez o asociaţie a studenţilor români care vin din Serbia. Atunci erau probleme mai multe şi mai grave, care au depins de minister, de nivelul de admitere al studenţilor, de înscrierea studenţilor la universităţi, de cazare. Studenţi care au venit din comunele şi satele mici nu prea cunoşteau aici şi chiar a fost nevoie de această asociaţie”, a spus Alexandru Najdanovic, care va absolvi, în această vară, Facultatea de Medicină din Craiova.
Aleksandar Savic, vicepreşedinte AST Craiova, şi-a amintit cu nostalgie de începuturile asociaţiei, cum au fost create site-ul şi logo-ul AST şi a încheiat prin a spune că îi pare rău că trebuie să părăsească asociaşia, şi el finalizând studiile universitare în Craiova.
„Mă întreabă colegii dacă eu câştig bani din această asociaţie, dar eu le spun că voluntariatul pe care l-am făcut în aceşti cinci ani mi-au oferit mult mai mult decât profit sau bani. Am cunoscut foarte mulţi prieteni, în primul, am căpătat o experienţă în domeniul unui ONG care nu se poate cumpăra, trebuie doar să urmăreşti o activitate şi zilnic capeţi foarte multă experienţă. Îmi pare rău că nu mai suntem în AST, dar noi vom sprijini studenţii care vor continua activitatea şi vom forma poate o echipă şi mai bună”, a mărturisit acesta.
Viceprimarul Dan Daşoveanu: ”Să nu renunţăm la valorile tradiţionale ale naţiunilor”
Viceprimarul Craiovei, Dan Daşoveanu, a remarcat emoţia pe care au transmis-o participanţii, şi i-a felicitat pe studenţi pentru activitatea lor. „Cred că este un moment emoţionant şi toate aceste momente sunt emoţionante, într-o perioadă în care globalizarea şi într-un moment în care UE încearcă să înţeleagă că naţiunile devin şi trebuie să devină din ce în ce mai puternice, că nu trebuie să renunţăm la valorile tradiţionale ale naţiunilor. Acesta ar trebui să fie în permanenţă motto-ul sub care să vă întâlniţi şi să băteţi la uşa administraţiilor locale. Acesta ar trebui să fie şi motto-ul nostru al administraţiilor locale în momentul în care vă întâmpinăm. Suntem toţi o naţiune, suntem urmaşii aceloraşi valori, poporul a dat mari valori de-a lungul timpului şi cred că, prin dumneavoastră şi prin activitatea pe care o desfăşuraţi, arătaţi că România nu înseamnă numai ştirile negative cu care sunt bombardate agenţiile din Europa, ci România înseamnă şi românismul, mult mai mult. Vă felicit şi vă confirm încă o dată că aveţi în permanenţă uşa Primăriei Municipiului Craiova deschisă şi, în limitele posibilităţilor, o să vă ajutăm în permanenţă”, le-a transmis Dan Daşoveanu studenţilor din Valea Timocului.
Consilierul judeţean Stelian Bărăgan: „Sunteţi puternici, încurajaţi voluntariatul”
Stelian Bărăgan, consilier judeţean, a fost şi el alături de studenţii din AST Craiova pe care i-a felicitat pentru acţiunile de voluntariat. „Vreau să vă felicit pentru că puteţi organiza un astfel de eveniment, că sunteţi puternici, încurajaţi voluntariatul şi schimbul intercultural dintre dumneavoastră şi ONG-urile din Craiova şi din ţară. Vreau să văd cât mai multe acţiuni de voluntariat şi de spirit civic. Să încurajăm societatea civică să fie alături de noi, să facem cât mai multe proiecte şi să dezvoltăm Doljul şi zona Olteniei”, a spus Stelian Bărăgan.
Nicolae Gabriel, de la cabinetul europarlamentarului Marian Jean Marinescu, a mărturisit că a fost de mai multe ori în vizită în Valea Timocului şi a apreciat respectul pentru tradiţiile populare. „Am fost de mai multe ori alături de fraţii noştri în Serbia, cu domnul europarlamentar Marian Jean Marinescu, şi am rămas plăcut surprins de toate obiceiurile şi tradiţiile pe care ei le conservă şi vor să le lase celor care vor veni după ei”.
Directorul revistei „Lamura”: ”Să rămâneţi mereu tineri!”
Dan Lupescu, directorul revistei „Lamura”, le-a spus studenţilor timoceni că ei trebuie să se simtă acasă peste tot în România. „Românii din jurul graniţelor nu fac parte din diaspora. Diaspora sunt cei plecaţi în ţări îndepărtate, unii chiar peste mări şi oceane, din motive economice şi politice. Românii din jurul graniţelor României sunt la ei acasă, sunt pe pământul lor, acolo s-au născut, acolo s-au perpetuat generaţiile de-a lungul mai multor secole. Vă adresez îndemnul de a rămâne mereu tineri, de a gândi exclusiv pozitiv”.
Folkistul Dan Vană este un prieten al studeţilor din Valea Timocului şi a fost prezentat la Craiova pentru a-i susţine şi a le transmite gânduri frumoase. „Mă bucur că acum, după doi ani de la ultimul Congres, să văd oameni cu mai multă experienţă, mai siguri pe ei. Asta mă face să cred că toată munca pe care voi o depuneţi aici, o parte din această experienţă să fie folosită de cei care soarta îi va face să se reîntoarcă în locurile din care au venit. Vă urez sănătate, să aveţi aceleaşi bune rezultate şi atunci când veţi aplica înr-o organizaţie în ţara în care sunteţi cetăţeni, să puneţi în practică experienţa din România şi poate să ridicaţi minoritatea românească din Valea Timocului la înălţimea celorlalte minorităţi existente acolo”, a mărturisit Dan Vană.
Mai mulţi prieteni le-au fost aproape
Alături de studenţii din AST Craiova au fost studenţi basarabeni, studenţi craioveni, dar şi studenţi timoceni care învaţă în facultăţi din Timişoara.
Radu Antohi, preşedintele COS, a spus că studenţii craioveni au fost alături de timoceni deoarece i-a unit şi interesul pentru voluntariat. „Noi, studenţii Universităţii din Craiova, încercăm de fiecare dată să îi găsim pe colegii noştri care sunt interesaţi de voluntariat, care sunt interesaţi să se dezvolte şi să aducă experienţa lor la masa noastră. De aceea, ne bucurăm de fiecare dată când apar ei cu ideile lor, cu proiectele lor, cu vitalitatea şi dorinţa lor de a face o schimbare. Suntem bucuroşi că avem ocazia să-i ajutăm şi pot să le promit de pe acum că vor beneficia în continuare de tot sprijinul nostru”.
Milos Zurzevic, preşedintele AST Timişoara, le-a mulţumit prietenilor din AST Craiova pentru sprijin şi i-a felicitat pentru realizările lor. „Nu am cuvinte pentru cât aţi susţinut voi, cei de la Craiova, pe noi, cei de la Timişoara şi sunt uimit de realizările voastre. Chiar vă descurcaţi foarte bine şi sperăm că vor fi mai multe centre universitare şi toate lucrurile pe care le-am început se vor termina cu bine”, a mărturisit Milos Zurzevic, care este student la Silvicultură în Timişoara şi care a venit la Craiova, însoţit de mai muţi membri ai asociaţiei sale, pentru a le fi alături prietenilor lor.
Bojko Stankovic, reprezentat al comunităţii:
„De peste 25 de ani, lupt pentru refacerea, păstrarea şi promovarea românismului în Serbia de răsărit. Limba română ne uneşte şi AST la fel. Astăzi s-a dovedit acest lucru. Studenţii noştri timoceni sunt moştenitorii activităţii pe care noi, cei mai în vârstă, am început-o şi vrem să le-o lăsăm lor moştenire. Am reuşit să introducem limba română din 2013, o luptă care s-a reuşit. Neamul românesc este sfânt, nu are preţ şi este mai presus decât orice. Neamul îl moştenim şi îl păstrăm în suflet”.