Un proiect de cercetare iniţiat în toamna anului 2006 de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj şi derulat în comunităţile rurale scoate la iveală zestrea de tradiţii şi obiceiuri, dar şi de trăiri şi fapte de viaţă pe care acestea le mai păstrează astăzi. Peste 35 de comune au fost vizate de acest demers, cele mai recente popasuri fiind făcute de specialiştii instituţiei la Urzicuţa şi Brădeşti. Mărturie a stat, ieri, pe simezele Galeriei de Artă „Cromatic”, expoziţia fotodocumentară „Satul doljean – ieri şi azi”, cu 80 de imagini realizate în cele două localităţi. Secvenţe din Doljul tradiţional au fost aduse în actualitate şi prin intermediul unei expoziţii de preparate culinare după reţete moştenite din bătrâni – dintre care n-au lipsit saramura de caras de Desnăţui, racii umpluţi şi tifineakul –, ca şi al cântecului şi portului popular.
Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (C.J.C.P.C.T.) Dolj a continuat şi pe parcursul acestui an proiectul de cercetare de teren cu tema „Tradiţia şi creaţia populară în satul românesc contemporan – zona etnografică Dolj”, început în urmă cu aproape 10 ani, două dintre cele mai reprezentative comune ale judeţului făcând obiectul acestui demers: Urzicuţa şi Brădeşti. Ca de fiecare dată, echipa de specialişti ai instituţiei a avut ca obiectiv cultura populară ca fenomen viu în dinamica actuală, creatoare a tradiţiei, abordând acest fenomen pe trei segmente: moştenirea etnoculturală, realitatea etnografică şi folclorică actuală, activitatea cultural-artistică grefată pe tradiţia şi creaţia populară. „Este un program de cercetare care vizează toate localităţile din Dolj. Până în prezent, am surprins ipostaze din peste 35 de comune. E foarte important pentru noi să ştim ce se mai întâmplă în judeţul nostru, ce zestre mai deţinem”, a precizat Amelia Etegan, managerul C.J.C.P.C.T. Dolj.
80 de fotografii – mărturii ale satului de azi
Rezultatele studiului, pe lângă îmbogăţirea arhivei instituţiei, au făcut obiectul expoziţiei fotodocumentare „Satul doljean – ieri şi azi”, vernisată, ieri, la Galeria de Artă „Cromatic”. Din sute de imagini realizate pe teren au fost selectate 80, reprezentative pentru prezentul celor două comune. De la sediile primăriilor, căminelor culturale, unităţilor de învăţământ, vechilor biserici şi monumentelor închinate Răscoalei ţărăneşti de la 1907 şi eroilor căzuţi în Primul Război Mondial, obiectivul aparatului de fotografiat a trecut la interioare se case ţărăneşti, elemente de arhitectură şi costume populare. A stăruit însă asupra particularităţilor locului. „Sunt două lucruri unicat pe care le au cele două comune şi cu care, desigur, se mândresc: la Brădeşti e vorba de situl arheologic de la Răcarii de Jos, iar la Urzicuţa, de obiceiul Cumicitul fetelor, unic în Dolj”, a subliniar Dumitru Nicolae, referent în cadrul C.J.C.P.C.T. Dolj.
„O încăpere de suflet a ţăranului român” în fiecare localitate
Cu o administraţie locală care are convingerea că „cea mai profitabilă investiţie este cea în învăţământ şi cultură, cu roade pe o perioadă foarte lungă”, după cum afirmă primarul Florea Grigorescu, Urzicuţa mai are însă şi alte motive de mândrie. Unul e Muzeul Sătesc, recent inaugurat, altul e Ansamblul „Urziceanca” al Căminului Cultural. „Cu sprijinul îndeosebi al cetăţenilor, am reuşit să realizăm un muzeu – o parte din exponate sunt surprinse în fotografiile de aici. Este moştenirea pe care o lăsăm urmaşilor urmaşilor noştri. Bine ar fi ca în fiecare comunitate să existe o încăpere de suflet a ţăranului român, dacă nu un muzeu. Cu aceasta am rezolva o problemă pentru generaţiile următoare, care să nu rămână dezinformate şi să nu ştie de unde au plecat”, este de părere Petre Petrean, bibliotecar în comuna Urzicuţa.
Castrul roman care va pune Brădeştiul pe harta turistică
În ceea ce priveşte viaţa artistică, la Brădeşti lucrurile stau diferit. „În afara cetei de căluşari care a existat şi care încearcă să renască, nu sunt prea multe de spus…”, remarca Dumitru Nicolae. Explicaţia vine însă de la Ion Iana, consilier local în comună: „Noi, brădeştenii, mai puţin mai vedem azi astfel de cămăşi şi zăvelci ca la Urzicuţa, pentru că suntem aşezaţi între Craiova şi Filiaşi, un municipiu şi un oraş. Vrem, nu vrem, suntem influenţaţi, iar unele obiceiuri pălesc, uşor-uşor, în faţa urbanului”. Despre comorile de altădată, inclusiv cele ieşite din mâinile meşterilor populari, îşi aminteşte însă şi acum cu bucurie av. Nicolaie Dospina, fiu al comunei, din Răcarii de Jos. Un loc care, în viitorul apropiat, ar putea pune zona pe harta turistică datorită ruinelor castrului roman existent aici, pe care arheologii Muzeului Olteniei le scot la iveală.
Gustul bucatelor tradiţionale, reamintit de bătrânele din Urzicuţa
Expoziţia fotodocumentară „Satul doljean – ieri şi azi” a fost însoţită nu numai de bucuria participanţilor de a (re)descoperi satul doljean contemporan, ci şi de voie bună, graţie cântecelor Emiliei Căluşaru – director al Căminului Cultural Urzicuţa, şi Claudiei Bobocel, alese din repertoriul regretatului rapsod popular Nelu Ioncea. Întâlnirea cu satul de ieri şi de azi a fost ilustrată însă şi printr-o expoziţie… culinară! O secvenţă a proiectului „Dolju-n bucate”, care a reamintit bogăţia şi gustul bucatelor tradiţionale olteneşti: saramură de caras de Desnăţui, pui la cuptor, raci umpluţi, brânză, şuncă, ceapă verde ori plăcintă cu mere au fost aşezate pe masă de bătrânele din Urzicuţa.
„Noi am pregătit bucate după tradiţia veche, pe care le ştim de la bătrânii noştri: plăcintă cu dovleac – căreia sârbii de la noi îi zic tifineak, mălai, raci care se fac în post, pâine caldă în ţest. Am făcut şi fasole de post, şi fasole cu cârnaţi, lapte covăsit – iaurt, cum i se spune acum, turtiţe calde, ouă fierte, murături prăjite care tot în post se mănâncă”, spune Ana Irimia (78 de ani), arătând spre toate bunătăţile pe care le-a pregătit împreună cu Iulia Stoenescu, Ana Țenea şi Gheorghiţa Mitre.
***
Expoziţia fotodocumentară şi cea culinară reprezintă doar unul din rezultatele proiectului de cercetare cu tema „Tradiţia şi creaţia populară în satul românesc contemporan – zona etnografică Dolj”, alte numeroase imagini, informaţii şi înregistrări audio-video intrând în arhiva C.J.C.P.C.T. Dolj. Călătoria prin viaţa satului tradiţional doljean va continua pe parcursul acestui an, însă, până la o nouă întâlnire cu oamenii şi obiceiurile altor locuri, craiovenii sunt aşteptaţi la Galeria de Artă „Cromatic” pentru a descoperi în imagini comunele Urzicuţa şi Brădeşti. Accesul publicului este liber – zilnic, de luni până vineri, între orele 9.00 şi 16.00.