Muzeul Olteniei începe să se depărteze tot mai mult de imaginea unei instituţii cu vitrine prăfuite, încremenită în propria istorie, şi să se apropie de cea a unui spaţiu modern şi interactiv, la standardele actuale ale muzeologiei internaţionale. Transformarea a fost posibilă, în ultimii ani, datorită fondurilor alocate de Consiliul Judeţean Dolj ori atrase prin proiecte europene, iar investiţiile continuă. 11 milioane de euro vor schimba total imaginea Secţiei de Istorie-Arheologie, din strada „Madona Dudu” nr. 14, care va deveni una dintre cele mai atractive din ţară.
O demonstrează deja lucrările de amenajare a expoziţiilor de bază în 6 dintre cele 13 săli, unde craiovenii vor descoperi patrimoniul muzeului ingenios pus în valoare prin intermediul elementelor de butaforie şi a tehnologiei moderne. Un pod din sticlă peste săpături arheologice, machete ale băilor publice romane ori ale unor fortificaţii din Oltenia, amenajarea unei arene pentru gladiatori şi a unei basilici creştine cu interior din cărămizi, coloane şi lumini difuze, toate însoţite de panouri explicative, sunt numai câteva dintre obiectivele care îi vor fascina pe vizitatori.
„Vom avea un muzeu care cu adevărat se va înscrie între primele trei din România!”, a apreciat preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa. Secţia de Istorie-Arheologie a Muzeului Olteniei adăposteşte în prezent peste 160.000 de piese, multe clasate în categoria „Tezaur”.
Aproximativ 8 milioane de euro, fonduri europene, au fost necesare numai pentru lucrările de consolidare şi restaurare a clădirii Secţiei de Istorie-Arheologie a Muzeului Olteniei, care are o vechime de peste 100 de ani, şi pentru dotările necesare extinderii – clădirea nouă construită în imediata vecinătate şi inaugurată în martie 2010. La o aşa investiţie însă muzeul merita şi spaţii interioare pe măsură, adică moderne şi care să pună în valoare într-un mod atractiv pentru public vestigiile istorice şi arheologice adăpostite de instituţie.
Expoziţia de bază are o suprafaţă de 1.500 mp
„După ce am realizat tot ce am realizat aici şi clădirea a devenit foarte frumoasă şi emblematică pentru Craiova, ne-am gândit că înăuntru trebuie să existe ceva mai special. Pentru că acest muzeu are peste 160.000 de obiecte, unul mai important decât altul, şi era necesară amenajarea unei expoziţii de bază pe care să o viziteze toţi craiovenii şi oltenii şi să nu le fie ruşine să aducă aici pe oricine, din ală parte a ţării sau din străinătate. Am făcut, prin urmare, un plan, conform căruia, în prima etapă 600 mp să fie amenajaţi, iar în etapa a doua, restul până la 1.500 mp. Este vorba de toate sălile de vizitare de la subsol, parter şi etaj”, a precizat Ion Prioteasa, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, adăugând că lucrările de amenajare sunt realizate, pentru 300.000 euro din bugetul administraţiei judeţene, de o firmă din Bucureşti.
11 milioane de euro pentru amenajare, atrase prin POR
Periplul muzeal va avea loc într-o anume succesiune, cronologică, pornind de la modul în care arheologul descoperă vestigiile până la evenimente istorice din epoca modernă. Până în prezent, doar 6 dintre cele 13 săli expoziţionale au fost amenajate. Costurile implicate de lucrări se ridică la 11 milioane de euro, fonduri europene atrase prin Programul Operaţional Regional 2014-2020. „Realizarea acestor expoziţii de bază reprezintă încununarea tuturor investiţiilor făcute aici, în ultimii ani, de Consiliul Judeţean Dolj”, a declarat managerul Muzeului Olteniei, arheolog dr. Florin Ridiche. „Ne-am gândit să fie o expoziţie interactivă, în care publicul să aibă efectiv sentimentul că trăieşte în epocile care sunt reconstituite în aceste săli de expoziţii”, a adăugat acesta.
Primii paşi îl duc pe vizitator… pe un şantier arheologic!
Primii paşi ai vizitatorului în spaţiile expoziţionale îl vor face să se simtă ca într-un şantiere arheologic: dedesubt – un pod de sticlă, ce lasă să se vadă diverse artefacte, iar de jur împrejur – pereţi ce păstrează în structura lor fragmente ceramice sau scheletice. Ajutaţi de elemente de butaforie, muzeografii vor pune în valoare piesele originale de ceramică din diverse epoci pe care muzeul le deţine. „De aceea am subliniat că este o expoziţie interactivă. Vizitatorul are posibilitatea să fie, astfel, chiar acolo unde lucrează arheologul, nu să vadă în obiectele în clasicele vitrine. Publicul vizitator de muzee asta caută în prezent, să simtă atmosfera”, a mai spus Florin Ridiche.
Într-o altă sală, publicul va putea vedea reproducerea interiorului unei locuinţe dacice, ocupat de un mobilier sumar, vatra de foc şi mai multe vase ceramice, destinate preparării şi consumului alimentelor. Alături este aşezată macheta cetăţii dacice de la Bâzdâna, comuna Calopăr, judeţul Dolj, realizată pe baza săpăturilor arheologice făcute de-a lungul timpului.
Scene însângerate din realitatea istorică
Redat va fi obiceiul dobândirii nemuririi la geţi, aşa cum este el cunoscut în special de la istoricul antic Strabon. „Acesta a precizat că, din cinci în cinci ani, geţii/dacii luau un sol şi îl aruncau în suliţe, trimiţându-l, în acest fel, la zelul lor Zamolxe. Aşa vom face şi noi, însă rămâne să vedem care va fi maniera – fie printr-un film, fie prin butaforie. Chiar dacă scenele vor conţine un anume grad de violenţă, ne asumăm acest lucru, considerând că trebuie să privim realist lucrurile, aşa cum s-au petrecut ele în urmă cu 2000 de ani. Sacrificiile umane au reprezentat o realitate a acelor vremuri”, a precizat arheologul Dorel Bondoc.
Scene însângerate vizitatorul va regăsi şi în redarea unui sistem fortificat de tip dacic, realizat din pari în vârful cărora se află înfipte câteva capete ale aşa-zişilor duşmani sau ale celor ce nesocoteau ordinele. De asemenea, sub genericul „Atracţie şi distracţie în lumea romană”, muzeografii craioveni au imaginat luptele dure ale gladiatorilor, într-o sală vizitatorul putând lua loc într-un amfiteatru reconstituit şi urmări proiecţii video.
Butaforie, lumini şi sunete într-o basilică creştină
Întreaga expoziţie dedicată epocii romane este străbătută de o butaforie ce redă fidel un drum roman, din pietre, transpunere a realităţii confirmate de descoperirile arheologice, potrivit cărora, subliniază Dorel Bondoc, „Oltenia era traversată de la est spre vest de un drum care pornea de la Drobeta şi se oprea la Romula”. O altă butaforie redă o poartă şi zidurile de castru, alături găsindu-se macheta unui castru roman, cu arhitectura asemănătoare celor de la Răcari (Dolj) şi Slăveni (Olt).
La fel de spectaculoasă ca şi celelalte încăperi este cea în care a fost amenajată o basilică creştină, urmându-se tipologia celor din Oltenia, cu pereţi din cărămidă, consolidaţi cu coloane. În absidă sunt pictate diverse simboluri şi mituri creştine, iar lumina este difuză. „Mai mult, intenţionăm ca, în momentul în care vizitatorii pătrund în acest spaţiu, din fundal să audă sunetul unor clopote”, a adăugat Bondoc. Până în prezent, în Oltenia au fost identificate trei basilici creştine: Izvoarele în judeţul Mehedinţi, Slăveni şi Sucidava în judeţul Olt, toate datând din epoca romană târzie.
Discursul expoziţional va continua până în epoca modernă
Discursul expoziţional va continua cu alte evenimente istorice, făcute cunoscute de Radu Dumitrescu, coordonatorul Secţiei de Istorie-Arheologie: „Vom trece la Evul Mediu timpuriu, într-o altă sală fiind prezentată decăderea civilizaţiei romane printr-un labirint întunecat. De asemenea, vor fi realizaţi mai mulţi manechini cu războinici din perioada migraţiilor – tătari, pecenegi, cumani, bulgari. Într-o altă încăpere se vor regăsi fresce cu voievozi al Ţării Româneşti, începând cu Basarab I Întemeietorul până la Mihai Viteazul. În altă încăpere vrem să reconstituim bătălia de la Rovine, iar aici vor fi expuse arme din epoca medievală. În Sala Tezaurului vor fi expuse atât tezaure monetare, cât şi obiecte de podoabă, din patrimoniul Muzeului Olteniei. Vom continua, la etaj, cu Sala Tronului, o reconstituire a interioarelor Casei Băniei din epoca medievală. Se va trece în epoca brâncovenească, la arderea Craiovei de Osman Pazvantoglu, în jurul anului 1800, şi se va intra în epoca modernă – Revoluţia de la 1821 şi alte evenimente de după”. Reprezentanţii Muzeului Olteniei apreciază că amenajarea tuturor celor 13 săli expoziţionale va dura până la sfârşitul anului.
***
Cristinel Iovan, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Dolj: «Muzeul Olteniei, alături de celelalte instituţii de cultură din judeţul Dolj, reprezintă o carte de vizită importantă pentru municipiul Craiova şi pentru noi, toţi, ca locuitori. De-a lungul timpului, Consiliul Judeţean Dolj nu a precupeţit nici un efort, în sensul alocării unor fonduri importante, fie că vorbim de scrierea unor proiecte care să atragă finanţare europeană, fie că vorbim de finanţarea unor lucrări din bugetul propriu. Ne-a preocupat ce putem să facem la Muzeul Olteniei, ocazie cu care am putut să vedem cât de complicată este această problemă a atragerii fondurilor europene. Am reuşit să reabilităm clădirea Secţiei de Istorie-Arheologie şi să construim una nouă, iar acum încercăm, prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, să finanţăm alte două proiecte privind realizarea expoziţiilor de bază de aici. În acelaşi timp, Secţia de Ştiinţele Naturii şi cea de Etnografie din cadrul Muzeului Olteniei sunt unele dintre cele mai moderne din ţară».
***
Împlinirea a 100 de ani de existenţă a Muzeului Olteniei, anul acesta, va fi marcată printr-o importantă expoziţie: „Aurul şi argintul antic al României”. Peste 1.000 de piese din aur şi argint, din „Tezaurul Istoric” al Muzeului Naţional de Istorie a României şi patrimoniul a 32 de muzee din ţară, vor sosi, luna viitoare, la Craiova. „Cloşca cu puii de aur” şi brăţările dacice sunt numai câteva dintre piesele pe care craiovenii le vor putea admira în această expoziţie a cărei valoare de asigurare este de aproximativ 70 de milioane de euro. Muzeul Olteniei Craiova deţine în cadrul expoziţiei 43 de obiecte arheologice de o valoare inestimabilă. „Aurul şi argintul antic al României” se va deschide pe data de 18 noiembrie şi va putea fi vizitată la Secţia de Istorie-Arheologie până la sfârşitul lunii ianuarie a anului viitor.
