Modificarea sectorului de Îmbunătăţiri Funciare din ultimii 4 ani a generat mii de locuri de muncă pierdute, furturi din patrimoniu, distrugeri de active. Ca şi cum acestea nu erau suficiente, banul public nu a fost economisit, aşa cum se pretindea în preambulul OUG nr. 82/2011, ci a fost direcţionat, prin contracte de pază şi mentenanţă, către anumite firme. O nouă legislaţie e pe cale de a reface structura de personal ANIF şi de a înlătura băieţii deştepţi din contractele cu statul.
După votarea aşa-numitei Legii a irigaţiilor, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pregăteşte o resetare a cadrul normative pe baza căruia funcţionează, în prezent, Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare. OUG nr. 82/2011 a desfiinţat Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare şi a creat Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, nu înainte de a reduce masiv din personal, “urmare a condiţiile constrângerilor bugetare datorate crizei economice mondiale şi pentru a asigura echilibrul şi stabilitatea economico-financiară”. Imediat, reorganizarea a avut un “impact negativ în spaţiul rural, aşa cum este definit acesta în Recomandarea 1296/1996 a Adunării Parlamentare a C.E., şi a afectat siguranţa şi calitatea vieţii în mediul rural”, se precizează în Nota de Fundamentare la Ordonanța de urgență Guvernului nr. 4/2015 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare.
Legiferare cu efecte dramatice
Consecinţele provocate imediat au fost: creşterea şomajului ca urmare a faptului că peste 70% din salariaţii disponibilizaţi erau din mediul rural; scăderea nivelului de trai al familiilor afectate de disponibilizarea salariaţilor şi desfiinţarea Administraţie Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare; diminuarea veniturilor populaţiei ca urmare a pagubelor, înregistrate la culturile agricole, produse de inundaţii, eroziune şi poluare a terenurilor, apei şi aerului din zonele în care lucrările de îmbunătăţiri funciare nu au funcţionat în condiţii normale.
Una din măsurile aprobate prin OUG nr. 82/2011 a fost aceea de a reduce numărul de posturi la Agenţie de la 5.000 la 1.500 şi de a concedia un număr de 3.500 salariaţi. Efectele concedierii a 3500 salariaţi în cei doi ani de funcţionare a Agenţiei cu 1.500 salariaţi au fost imposibilitatea asigurării funcţionării staţiilor de pompare pentru irigaţii şi desecare, în condiţii de siguranţă şi în concordanţă cu solicitările producătorilor agricoli; imposibilitatea urmăririi permanente a stării tehnice a amenajărilor de îmbunătăţiri funciare, şi în mod deosebit, a celor care se încadrează în categoria surselor de mare risc – staţii de pompare de capacitate mare, construcţii hidrotehnice complexe şi nerespectarea regulamentelor de exploatare la construcţiile hidrotehnice şi a tratatelor internaţionale bilaterale în domeniul apelor.
Dispar abonaţii la banul public
Dacă proiectul de lege va fi aprobat, firmele care asigură paza patrimoniului ANIF, dar şi cele care fac lucrările de mentenanţă vor pierde contractele grase pe banii publici. Greu de înţeles pentru noi de ce s-au mai făcut restructurări masive de personal în rândurile ANIF dacă sume colosale au luat calea unor firme particulare în baza contractelor de pază şi mentenanţă. Unde este grija banului public, dacă tot s-a călcat cu bocancii pe mii de suflete, dar economii la buget nu s-au făcut?
“Personalul angajat suplimentar va reduce cheltuielile înregistrate în prezent cu paza infrastructurii de Îmbunătăţiri Funciare şi cele de mentenanţă a staţiilor de pompare, cu valoarea lunară de 2.216 mii lei/lună, rezultând o valoare anuală de 26.592 mii lei (22.160 mii lei pe anul 2015)…Prin aprobarea prezentului act normativ se va renunţa la cele două tipuri de contracte cu terţi, urmând ca atribuţiile să fie preluate de personalul angajat suplimentar. În anul 2015 prezentul act normativ se aplică cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate ANIF”, se arată în nota de fundamentare.
Personalul vine în judeţe
Numărul de posturi propuse a fi alocate suplimentar la ANIF a fost stabilit având în vedere asigurarea unui muncitor calificat/schimb pentru fiecare din cele 3 schimburi zilnice care să realizeze servicii de exploatare şi întreţinere curentă la o staţie de pompare, o media anuală a numărului de staţii de pompare care au funcţionat în ultimii ani a fost de 536; necesarul de posturi pentru realizarea serviciilor de exploatare şi întreţinere curentă prevăzute la art. 10 alin. (21 ) din OUG nr. 82/2011 la cele 536 de staţii de pompare de desecare şi irigaţii este de 1.608 posturi, din care 893 posturi se propune a fi asigurat prin suplimentarea celor 715 posturi existente în prezent pentru staţiile de pompare menţionate.
Sunt cerute 102 posturi de specialişti în domeniile tehnic, economic, administrativ, IT, juridic, pentru activităţile care să asigure respectarea obligaţiilor prevăzute la art. 25 şi art. 26 din Legea nr. 10/1995, cu modificările ulterioare, şi pentru implementarea prevederilor privind tariful IF, prevăzute la art. 7 din OUG nr. 82/2011. Din cele 102 posturi, se propune ca 82 posturi să fie alocate filialelor teritoriale ale ANIF şi 20 de posturi să fie alocate pentru unitatea centrală a ANIF.
Extrasele de plan cadastral, veşnica problemă
Ministerul Agriculturii solicită ca numărul maxim de posturi al Agenţiei şi filialelor teritoriale să fie de 2.495. Instituţia arată că tariful de îmbunătăţiri funciare, care este o sursă foarte bună de autofinanţare a ANIF, nu poate fi implementat pentru că nu au fost identificaţi toţi beneficiarii din cauza lipsei extraselor de planuri cadastrale la nivelul unităţilor administrative-teritoriale şi a numărului mic de personal al ANIF.
“În acest scop este necesar să se aloce de urgenţă 995 posturi suplimentare şi să se modifice prevederilor art. 7 alin. (3) şi alin. (4) din OUG nr. 82/2011, pentru a permite colectarea tarifului IF, acesta fiind o componentă a bugetului Agenţiei, prin care se finanţează cheltuielile de administrare, exploatare, întreţinere şi reparare a infrastructurii de îmbunătăţiri funciare din domeniul public al statului şi celelalte activităţi prevăzute de lege”, se arată în nota de fundamentare sus-menţionată.
Doljul mai are o şansă
Specialiştii locali în domeniul îmbunătăţirilor funciare spun că o primă soluţie pentru revenirea la activitatea ANIF de odinioară ar fi creşterea numărului suprafeţelor irigate prin comasarea terenurilor agricole şi constituirea de noi organizaţii ale udătorilor de apă. “Am irigat în baza contractelor făcute cu aceste organizaţii de profil. În sud, amenajarea Nedeia-Măceşu, Bârca-Valea Stanciului-Horezu Poienari, Nedeia-Ghidici sunt cele mai importante bazine de irigaţii ale Doljului. Partea de umplere iniţială a canalelor a făcut-o A.N.I.F”, ne-a precizat Dumitru Ghinea, directorul filialei teritoriale Dunăre-Jiu a A.N.I.F. Cea mai mare parte a terenurilor irigate este în beneficiul Federaţiei Nedeia-Măceşu, cu aproximativ 36.000 ha şi urmează Federaţia Calafat-Băileşti cu 17.500 ha.
Doljul are o suprafaţă agricolă de 585.135 ha, dintre care arabile sunt 488.556 ha şi cultivate 434.397 ha, potrivit ultimului recensământ din 2013. Dacă raportam această ultimă suprafaţă la cea irigată în prezent, de circa 35.000 ha, constatăm că doar 7% din totalul suprafeţei agricole doljene este irigată.
