Castrul roman de la Răcari, sit arheologic vizitabil de săptămâna viitoare

0
512

Castrul roman de la Răcari prinde contur. Campania de exploatare a sit-ului arheologic – coordonată de Muzeul Olteniei şi finanţată de Consiliul Judeţean Dolj – a fost reluată la începutul lunii iunie şi a scos la lumină ruinele turnului specific fortificaţiilor romane, dar şi o serie de descoperiri deosebit de importante pentru datarea construcţiei şi reconstituirea modului de viaţă al locuitorilor cetăţii. Situl a revenit în exploatarea exclusivă a Muzeului Olteniei în toamna anului trecut, instituţia muzeologică, cu sprijinul autorităţilor locale din comuna doljeană Brădeşti, intenţionând să ducă la bun sfârşit cercetările arheologice, să conserve descoperirile, dar şi să reconstruiască vestigiul pentru a introduce castrul în circuitul turistic din judeţul Dolj.

“La finele anului trecut am prezentat conducerii Muzeului Olteniei o propunere de reluare a săpăturilor arheologice la castrul roman de la Răcari, proiect care prevede ca, în paralel cu operaţiunea de cercetare, să se poată conserva ruinele descoperite aici. De-a lungul timpului, arheologi bucureşteni au mai făcut săpături, în anii 1897, 1898, 1928, 1930, 1991 şi 1992, însă nici unul dintre ei nu s-a gândit să pună în valoare obiectivul arheologic. Au venit, au săpat, au realizat planuri şi profile, au făcut fotografii şi au plecat. Conducerea instituţiei craiovene nu numai că a agreat proiectul, dar l-a şi susţinut până în momentul de faţă. Descoperirile pe care le-am făcut în această perioadă sunt cu atât mai spectaculoase cu cât ele s-au făcut într-un timp relativ scurt şi mă refer la turnul de supraveghere decopertat aproape în totalitate. Imediat după terminarea săpăturilor vom proceda la conservare şi cred ca la mijlocul săptămânii viitoare monumentul poate fi declarat vizitabil”, a spus arheologul Dorel Bondoc, coordonatorul lucrărilor de exploatare la castrul roman de la Răcari.

Dorel Bondoc, arheolog, Muzeul Olteniei: «Castrele romane erau prevăzute cu un turn de pază realizat din piatră de râu, piatră de calcar adusă din sudul Dunării şi o piatră nisipoasă numită de localnici „sâgă”. Structura era realizată din cărămidă, iar pentru acoperiş se foloseau la scară mare ţigle şi olane ceramice. Ceea ce vedeţi reprezintă fundaţia acestui turn, pe care am reuşit să o aducem la lumină în întregime».

Pe viitor, castrul de la Răcari va fi pus în circuitul turistic din Dolj

Situat în vecinătatea gării Răcari şi a principalei artere de circulaţie – E 70, la numai 30 km de Craiova şi 6 km de Filiaşi, situl de la Răcari este compus dintr-un castru roman, care a funcţionat, în patru etape distincte, din epoca războaielor daco-romane (101-106 AD) până aproape la părăsirea oficială a provinciei traiane (271). Garnizoană a unei unităţi auxiliare de cavalerie maură, castrul a măsurat, în epoca dezvoltării sale maxime, 170 x 145 m între zidurile de apărare şi aproximativ 250 x 180 m între şanţurile de apărare. În jurul fortificaţiei s-a dezvoltat o aşezare cu caracter cvasi-urban, cu dimensiuni iniţial estimate între 8 şi 10 hectare (în fapt, de circa trei ori mai mare), parţial suprapusă de gară şi liniile ferate din vecinătate, de şoseaua internaţională şi de satul Răcarii de Jos. Până în toamna trecută complexul a fost exploatat de Muzeul Naţional de Istorie Bucureşti, care a executat săpături în perioada 2003-2010 în parteneriat cu Muzeul Olteniei. Descoperirile nu au fost puse în valoare aşa cum s-ar fi cuvenit.

„În urmă cu o lună, la o altă vizită aici, anunţam intenţia serioasă de a relua campania de exploatare a sitului arheologic de la Răcari, întors la noi după lungă perioadă de timp în care a fost exploatat de Muzeul Naţional de Istorie de la Bucureşti, în parteneriat cu noi. De această dată este o lucrare a noastră şi sperăm să rămână aşa în anii care urmează. Colegul meu Dorel Bondoc, sub conducerea căruia se desfăşoară lucrările, propune o nouă metodă de abordare a exploatării de la Răcari şi are sprijinul autorităţilor locale în lucrările pe care le desfăşoară pe teren. În următorii ani, dorim să decopertăm toată incinta acestui castru pentru ca oamenii să aibă o imagine cât mai clară despre valoarea istorică a construcţiei şi pentru a demonstra că se poate face un circuit turistic important în zona Doljului”, a declarat Mihai Fifor, directorul Muzeului Olteniei.

Turnul ar putea fi reconstruit

Lucrările pe şantierul redeschis în satul Răcarii de Jos – pe cale să devină punct de referinţă pe harta turistică a judeţului – nu se opresc la descoperirea ruinelor fortificaţiei romane. Turnul de supraveghere ar putea fi reconstruit astfel ca vestigiul să devină vizibil de la distanţă pentru potenţialii vizitatori. “Ne gândim să propunem Consiliului Judeţean Dolj un studiu de fezabilitate pentru reabilitarea acestui castru. În această săptămână de lucru s-a reuşit decopertarea unuia dintre turnurile de apărare, iar intenţia noastră este să-l reconstituim, adică să-l ridicăm la patru metri, aşa cum era iniţial. Studiul de fezabilitate este un punct de plecare pentru elaborarea unui proiect european menit să reabiliteze acest castru”, a mai spus Mihai Fifor.

În timpul săpăturilor, pe lângă ruinele fortificaţiei, arheologii au descoperit monede, fragmente de ceramică, fragmente statuare şi sculpturale, inscripţii, sticlă, podoabe, obiecte din os, accesorii vestimentare, piese de echipament militar, piese de ceramică fină importate din Italia sau Franţa, piese din argint şi bronz care permit datarea turnului şi a castrului în prima jumătate a secolului al III-lea. Atrage atenţia în mod deosebit un tipar ceramic, o noutate pentru castrul roman, dar şi pentru Oltenia, descoperire ce presupune existenţa la parterul turnului a unei încăperi destinate practicilor meşteşugăreşti. Cel mai probabil este vorba despre un atelier meşteşugăresc în care se modelau figurine, bibelouri sau jucării.

Muzeul Olteniei duce mai departe mai multe şantiere importante pentru identitatea culturală regiunii. “Propunem celor ce vizitează judeţul nostru mai multe situri arheologice: Răcari, Cioroiu Nou, Desa, zone care vorbesc cu precizie despre istoria şi civilizaţia acestor locuri. Intenţia noastră este ca anul acesta să continuăm lucrările la Cioroiu Nou, începând cu 1 august, şi, în paralel, să mergem mai departe cu lucrările de la Desa”, a continuat directorul Muzeului Olteniei.

“E normal să ne implicăm”

La începutul campaniei de exploatare, perimetrul castrului de la Răcari era aproape inaccesibil, fiind acoperit de buruieni. Conştienţi de importanţa istorică a descoperirilor, cei din administraţia locală a comunei Brădeşti s-au implicat în proiectul Muzeului Olteniei, contribuind la salubrizarea zonei pentru a putea demara lucrările, şi nu numai. “Ne alăturăm eforturilor reprezentanţilor Muzeului Olteniei în iniţiativa de a scoate la lumină obiective arheologice datând din epoca romană, întrucât castrul cu valoare istorică însemnată se află pe raza comunei noastre şi e normal să ne implicăm. Primăria Brădeşti vine în sprijinul echipei cu material nisipos, utilaje, cu tot ce ţine de curăţenia şi întreţinerea acestei cetăţi – aşa cum a început să o cunoască lumea din zonă. Vom fi alături de ei în continuare”, a afirmat Ionel Răcăreanu, primarul localităţii Brădeşti.

ALINA DRĂGHICI şi LAVINIA ILINA