Câteva semnale ale unui fost şef de servicii americane de informaţii

A trecut aşa, drept o ştire mai consistentă, între altele, prezenţa la Bucureşti a generalului american Michael Hayden, omul care a condus, nu puţini ani, CIA şi NSA. Şi ne-a spus câte ceva, din ceea ce putea să spună, despre ameninţările imediate. Jovial, destins, atent în formularea unor răspunsuri, într-un interviu la Realitatea TV cu jurnalistul Ion M. Ioniţă, relativ rezonabil pregătit în prealabil, generalul Michael Hayden a avut referiri la securitatea cibernetică, evaluând Internetul drept un mare pericol, explicând şi de ce, dar şi la tinerii europeni, deveniţi jihadişti în Siria. Afirmaţiile generalului american aveau acoperire în ceea ce presa europeană semnalează de mai multă vreme. Experţii afirmă că numărul jihadiştilor europeni este în creştere. Se vorbeşte deja de 250 de francezi care luptă alături de rebelii sirieni, împotriva regimului Bashar al-Assad, 200 de belgieni, 270 de germani. Şi pe lângă aceştia canadieni, englezi, tunisieni, egipteni. 60 dintre aceştia şi-ar fi pierdut viaţa pe câmpul de luptă. Revenirea acestor combatanţi, instruiţi în războiul de gherilă, apţi de acte teroriste, îngrijorează guvernele ai căror rezidenţi sunt. Problema nu este deloc desconsiderată de serviciile de informaţii ale ţărilor menţionate, care au căutat „punţi de legătură” cu serviciul omolog sirian, în condiţiile ruperii relaţiilor diplomatice. Dar asta s-a întâmplat în ajunul negocierilor dintre cele două tabere inamice, sub medierea reprezentantului ONU, Lakhdar Brahimi, reunite la Geneva. Unde, deocamdată, nu se conturează ieşirea din impas. Opoziţia, adică delegaţia rebelilor, a reacţionat violent când reprezentanţii regimului au prezentat o „foaie de lucru” în cinci puncte, între care un apel la ţările care finanţează „grupările teroriste” – rebelii – solicitând încetarea susţinerii, aluzie la Arabia Saudită, Qatar şi Turcia. Opoziţia solicită un guvern de tranziţie cu puteri depline, ceea ce implică plecarea preşedintelui al-Assad. Reprezentanţii regimului de la Damasc acceptă doar un guvern de uniune lărgit, respingând scenariul unei despărţiri de Assad. Nici chestiunea umanitară şi nici problema miilor de prizonieri dispăruţi în conflict n-au înregistrat vreun progres. Reprezentantul ONU, Lakhdar Brahimi, a obţinut totuşi din partea regimului sirian permisiunea ieşirii femeilor şi copiilor din Homs, oraş asediat de 600 de zile. Opoziţia afirmă că deţine o listă de 47.000 de persoane aflate în închisorile regimului şi a prezentat la Geneva o listă de 2.300 de femei şi copii. În culise, diplomaţii ruşi şi americani oferă consiliere şi sprijin protejaţilor lor, în încercarea preluării conducerii acestor negocieri după ani de conflict, care a făcut 130.000 de morţi şi milioane de refugiaţi. Revenim: generalul american Michael Hayden n-a recomandat soluţii, dar a proiectat ipoteze. De luat în seamă. S-a ferit chiar să-i fie decriptate, de către specialiştii în materie, adevăratele gânduri. Deşi, aflat într-o ţară aliată, buna credinţă nu-i putea fi pusă la îndoială.