Uniunea Europeană a decis să lanseze un proces de normalizare a relaţiilor cu Cuba, îngheţate după 1996, când a fost adoptată „o poziţie comună”, pe motivul nerespectării drepturilor omului şi a neinstaurării unei democraţii pluraliste. Eşecul acestei politici, impusă în epocă de premierul conservator spaniol Jose Maria Aznar, precum şi evoluţia regimului condus de Raul Castro, ar putea îngădui acceptarea, la mijlocul lunii februarie, unor negocieri în vederea încheierii unui acord bilateral. Care ar putea intra în vigoare anul viitor. Ţările europene cele mai ostile apropierii au ridicat obiecţiile lor, care permit discuţii tehnice. Polonia şi Cehia susţin că, în continuare, chestiunea drepturilor omului rămâne „în centrul mandatului încredinţat Comisiei”. Suedia şi Olanda, multă vreme rezervate, susţin însă abordarea subiectului. În vizită la Havana, Frans Timmermans, şeful diplomaţiei olandeze, a estimat, la 7 noiembrie, că este timpul, pentru UE, de a „actualiza relaţiile sale cu Cuba”, în baza evoluţiilor curente. Potrivit ministrului, insula „joacă un rol între Europa şi America”. Această nouă optică, datând în realitate din noiembrie 2012, are ca punct de plecare o serie de reforme declanşate de Raul Castro. Serviciul european de acţiune externă a luat act de noile reglementări din Cuba privind călătoriile în străinătate, numărul acestora fiind în creştere, libertatea mişcării cetăţenilor, accesul liber la Internet sau limitarea în timp a exercitării de mandate publice. Diplomaţia europeană a salutat ajustările economice, precum cooperativele private, posibilitatea exercitării unor activităţi independente şi câteva măsuri menite a facilita investiţiile străine. Fiind primul investitor în Cuba şi al doilea partener comercial, după Venezuela, Europa exportă mărfuri de aproape 2 miliarde euro şi, de asemenea, oferă mai mult de jumătate din contingentul de turişti care debarcă în insulă în fiecare an. Recenta strângere de mână între Raul Castro şi preşedintele american Barack Obama, cu prilejul funeraliilor lui Nelson Mandela, urmată de declaraţiile preşedintelui american, conform cărora a sosit, poate, timpul, pentru Washington, să-şi revizuiască relaţiile cu Cuba, toate acestea n-au rămas neluate în seamă la Bruxelles. SUA au decretat în 1962 un embargou, redus doar parţial în 2001. În discuţie rămâne însă, nerezolvată, chestiunea drepturilor omului. 15 ţări europene, inclusiv Franţa, au semnat după 2008 acorduri bilaterale cu Cuba. A fost reluat, de asemenea, un dialog complet, întrerupt în 2003, ca urmare a încarcerării a 75 de dizidenţi, toţi eliberaţi între timp, şi executarea a 3 fugari, cu o ambarcaţiune.
