Scandalul aflatoxinei cerealiere. Cine are dreptate: DSVSA Dolj sau SGS România?

0
876

Scandalul e de-a dreptul misterios. A izbucnit imediat după un alt scandal, când s-a vorbit de prezenţa aflatoxinei, în limite netolerate, în laptele românesc. Produs în ferme din mai multe judeţe ale ţării. Până la lămurirea lucrurilor, fermierii specializaţi au deversat importante cantităţi de lapte în câmp şi, alături de procesatori, au înregistrat pierderi consistente, de care nu se mai vorbeşte. S-au operat nişte schimbări pe la conducerea ANSVSA şi imediat s-a aşternut batista pe ţambal. Apoi nu s-a mai amintit de această poveste şi toate buletinele de analiză a laptelui au ieşit negative. Interesantă schimbarea de mesaj. Descoperirea aflatoxinei într-un lot de 11.000 tone porumb aparţinând Cerealcom Dolj, depozitat în silozul Băileşti, de specialiştii Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Dolj, urmată de instituirea sechestrului, prin procesul-verbal de constatare nr.180/27 martie a.c., generează destulă nedumerire. Care derivă, în primul rând, din diferenţele existente între analizele de laborator ale DSVSA Dolj şi cele ale Societe Generale de Surveillance AG (SGS) România, solicitate de Cerealcom. Sediul central al SGS România este în Elveţia şi această instituţie este considerată competenţa desăvârşită în expertizarea alimentelor. Ori, toate probele analizate de SGS România au atestat acelaşi lucru: porumbul aparţinând Cerealcom Dolj putea fi comercializat.

Lovitură teribilă de imagine pentru Cerealcom Dolj

Aflatoxina este un produs toxic, un metabolit al ciupercii aspergillus flavus, care se dezvoltă în anumite condiţii propice de umiditate şi temperatură. La silozul din Băileşti, de unde s-au recoltat probe din porumbul depozitat, temperatura este dirijată. În afară de asta, întreaga cantitate de porumb recoltată în toamna trecută a avut, din cauza secetei acerbe, o umiditate de sub 10%, potrivit buletinelor de recepţie. Care nu mai pot fi modificate. Cum putea să apară aflatoxina, în limite nepermise de lege, exact în momentul în care porumbul urma să fie comercializat, rămâne o enigmă. Există limite admisibile de aflatoxină pentru consumul uman, limite pentru consumul animal şi nici o limită pentru porumbul destinat producerii de etanol sau alcool. Cerealcom este o firmă prestigioasă, cu bună imagine nu doar în Dolj. Şi întreaga tevatură îi este defavorabilă. Chiar în situaţia corectării datelor din buletinele de analiză, prin alte investigaţii, o anumită suspiciune va persista. Şi este vorba, repetăm, de cel mai mare producător de cereale din Dolj. Preţul pierderilor de imagine, în acerba concurenţă, contează enorm.

Cum se prevalează probele

Faptul că DSVSA Dolj dispune de un laborator acreditat pe aflatoxină cerealieră, dar şi de specialişti în materie, de biologi şi chimişti e vorba, ar trebui salutat. Şi-a pus întreaga credibilitate în joc. Dacă proba de referinţă merge la un alt laborator acreditat şi rezultatul confirmă concentraţia de aflatoxină identificată iniţial, atunci DSVSA Dolj iese bine din toată povestea. Dacă însă rezultatul este infirmat, fiind asemănător celui comunicat de SGS România (portul Constanţa), atunci scandalul va fi imens. Deja este greu de crezut că SGS România şi-ar permite să ofere date în distonanţă cu realitatea. Modul de prelevare a probelor şi întreaga tehnologie ulterioară (măcinarea porumbului, omogenizarea perfectă şi aşa mai departe) pot permite înregistrarea unor devieri infime. Un singur bob de porumb alterat sau mucegăit, din varii motive, care intră în analize, poate influenţa decisiv constatările. Inclusiv directorul DSVSA Dolj, Andrei Butaru, ia în calcul o asemenea stare de fapt. Repetăm: măsurile dispuse prin instituirea sechestrului asupra cantităţii de 11.000 tone porumb se întemeiază pe rezultatele din buletinul de analiză nr. 21043-1/26.03.2013, conform căruia în porumbul din lotul analizat s-ar fi identificat aflatoxină B1 într-o cantitate de 21,99+/-4,4 micrograme/kg (limita fiind de 5 micrograme/kg), iar aflatoxine totale într-o cantitate de 24,14+/-4,8 micrograme/kg (limita fiind de 10 micrograme/kg). SGS România a oferit, cum spuneam, alte date, care se încadrează pe deplin în limitele legale privind concentraţia de aflatoxină.

Din laborator… în instanţă

Printr-o firmă de avocatură din Capitală, „Mihălcescu&Asociaţii”, SC Cerealcom Dolj solicită Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Dolj, Biroul Siguranţa alimentelor de origine non-animală, revocarea procesului-verbal de constatare nr. 180/27.03.2013; revocarea documentului de sechestru/ reţinere oficială nr. 6 din 27 martie a.c.; luarea măsurilor ce se impun pentru repararea prejudiciului produs ca urmare a răspândirii în mass-media a informaţiilor conţinute în sus-menţionatele acte; acoperirea de îndată a prejudiciului cauzat, estimat de subscrisa la valoarea de un milion euro; publicarea unei dezminţiri în mass-media. Plângerea constituie procedura prealabilă prevăzută de art. 7 din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ.

Scandalul este departe de a se stinge şi cu siguranţă el intră deja pe un nou făgaş. În toată povestea aceasta, ceea ce pune pe gânduri este faptul că între analizele efectuate de DSVSA Dolj şi cele ale SGS-ului elveţian există, cum spuneam, diferenţe. Sechestrarea porumbului şi interdicţia de a-l comercializa pentru un actor deosebit de serios pe piaţa comerţului de cereale nu este deloc o bagatelă. Orice eroare este umană, dar cei de la Cerealcom nu de asta se îndoiesc, ci de cu totul altceva (scenarii în care ar putea fi vârâţi fără să aibă habar).