Cea de-a patra ediţia a Congresului Internaţional al Jurnaliştilor Români, organizat de Forumul Internaţional al Jurnaliştilor Români, s-a desfăşurat anul acesta la Doni Milanovacţ – Serbia. Tema ediţiei din acest an a fost „EUROPA – MANIPULARE – MINORITATE”, asta şi în contextul în care se vorbeşte tot mai mult de integrarea Serbiei, Republicii Moldova şi Ucrainei în Uniunea Europeană. Cotidianul regional „Cuvântul Libertăţii” a fost singura publicaţie din presa scrisă, de pe piaţa media din Oltenia, invitată la acest Forum. Din Craiova au mai participat colegii de la TVR Craiova şi cei de la Digi24. O prezenţă deosebită din partea autorităţilor statului român s-a consemnat la această ediţie. Ministrul delegat pentru Românii de Pretutindeni – Cristian David; preşedintele ICR – Andrei Marga, secretarul de stat Stejărel Olaru – şeful Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, consilierul primului-ministru Victor Ponta – Corneliu Vişoianu, au deschis lucrările congresului. Au participat, de asemenea, mai mulţi reprezentanţi ai liderilor comunităţii din Timoc, precum şi reprezentanţi ai Protopopiatului Dacia Ripensis de la Negotin, vocea părintelui mult-încercat Boian Aleksandrovic răzbătând în toată sala şi sensibilizând întreaga audienţă: „Fără ţară-mumă noi nu vom mai exista…”.
Cea de-a patra ediţie a Congresului Internaţional al Jurnaliştilor Români a fost organizat în Serbia, la Doni Milanovaţ. Acest lucru s-a stabilit anul trecut, la ediţia precedentă a Forumului, care a avut loc la Cernăuţi. Concomitent cu deschiderea lucrărilor acestui Forum, în 12 şcoli din comunele Bor, Zajceri şi Negotin au debutat oficial cursurile pilot de limba română, care se vor desfăşura mai bine de două luni şi jumătate, urmând ca acest proiect să se aplice în toate şcolile din Valea Timocului începând cu anul şcolar 2013-2014. Mai exact, începând din toamna acestui an, la alte şase şcoli de pe teritoriul comunei Kladovo (Podvîrşka, Brza Palanka, Korbova, şcoala generală Kladovo, liceul din Kladovo şi şcoala tehnică din Kladovo), copiii vor învăţa limba maternă.
„Presa este o putere în jurul căreia se organizează reţeaua de transfer de informaţii şi influenţa”
Jurnalişti de la publicaţii de limba română din Serbia, Ucraina, Republica Moldova, Bulgaria au venit la lucrările congresului la care, pentru prima oară, preşedintele FIJR – Romeo Couţi a lansat o provocare interesantă: o sesiune de lucrări cu teme variate despre problemele presei din comunităţile congenere din afara graniţelor României. „După şapte ani de existenţă, trei congrese şi numeroase conferinţe, observ că Forumul devine treptat o stare de spirit, un mediu de dezbatere şi reflexie asupra problemelor ce vizează jurnaliştii şi mass-media în limba română din afara graniţelor României. În toamna anului 2008, ne-am adunat la Cluj 14 jurnalişti români din Serbia, Moldova, Ucraina şi România pentru a fonda forumul. Am simţit nevoia de a iniţia un astfel de proiect, deşi ştiam că va fi un proiect greu, cu şanse de eşec foarte mari. Prezenţa numeroasă din sală îmi confirmă că suntem pe drumul cel bun, chiar dacă mai sunt multe de realizat. Presa este o putere în jurul căreia se organizează reţeaua de transfer de informaţii şi influenţa. Nu întâmplător triada congresului din acest an, care se desfăşoară într-o localitate din Bazinul Timocului din Serbia este „Europa-Manipulare-Minoritate”. O triadă provocatoare care sper că va genera în aceste două zile un câmp larg de discuţii şi idei privind presa de limba română din Timoc şi nu numai”, a precizat Romeo Couţi, preşedintele Forumului Internaţional al Jurnaliştilor Români.
Mesajul premierului României, Victor Ponta, rostit de Corneliu Vişoianu, consilierul primului-ministru:
„Sunt încredinţat că dezvoltarea mass-media de limba română răspunde unor nevoi reale ale comunităţilor româneşti din străinătate”
“Felicit Forumul Internaţional al Jurnaliştilor români, organizaţie care se adresează celor aproximativ 10.000 de jurnalişti ce activează în mass-media de limba română din afara graniţelor, pentru perseverenţa şi energia cu care a promovat identitatea acestei categorii profesionale. Faptul că astăzi se desfăşoară cel de-al IV-lea Congres al Forumului demonstrează că organizaţia reprezintă credibil interesele profesionale ale jurnaliştilor de limba română din statele unde există comunităţi româneşti importante în principal Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Serbia, Bulgaria, dar şi Spania, Italia sau Statele Unite ale Americii. Sunt încredinţat că dezvoltarea mass-media de limba română răspunde unor nevoi reale ale românilor şi comunităţilor româneşti din străinătate pentru că le oferă şansa de a-şi conserva identitatea culturală şi de a transmite copiilor şi nepoţilor lor bogăţia spirituală generată de multiculturalism. Dar de câştigat are şi ţara mamă, pentru că românii din străinătate reprezintă o punte a României cu lumea, punte extreme de folositoare în această lume a globalizării. Vă asigur că la nivelul Guvernului şi al meu personal, veţi găsi întotdeauna sprijin pentru proiecte destinate consolidării comunităţilor româneşti din străinătate sau al promovării imaginii României în lume. Dumneavoastră, ca formatori de opinie şi lideri informali ai comunităţilor româneşti, aveţi o responsabilitate specială în acest sens, întrucât nu este sufficient să fiţi jurnalişti competenţi, ci va trebui să fiţi jurnalişti care pun suflet în activitatea de zi cu zi…”.
Ministrul delegat pentru Românii de Pretutindeni, Cristian David:
„Presa are un rol fundamental îm apărarea identităţii românilor de pretutindeni”
„Avem ca priorităţi susţinerea şi apărarea drepturilor legitime ale românilor, oriunde s-ar afla ei; Apărarea identităţii naţionale româneşti; integrarea românilor în comunitatea în care au ales să trăiască; crearea şi consolidarea unei punţi de legătură cu familiile din ţară; Promovarea imaginii şi intereselor României. Rolul presei e din ce în ce mai important în lumea de astăzi, presa ca suport al circulaţiei informaţiei, a diseminării ei, are un rol fundamental, în apărarea drepturilor, libertăţilor şi identităţii românilor de pretutindeni. Pe de altă parte, trebuie să ne batem pentru ca spiritul european de respectare a drepturilor minorităţilor să se afirme pretutindeni unde trăiesc români”.
Directorul Institutului Cultural Român, prof. univ. dr. Andrei Marga:
„De calibrul presei depind atât cultura democraţiei, cât şi restul culturii”
„Acest Congres reuneşte jurnalişti. Profit de prilej pentru a sublinia importanţa crucială a presei pentru democraţie şi pentru cultură. Nu sunt nici democraţie şi nici cultură trainică fără presă liberă. De calibrul presei depind atât cultura democraţiei, cât şi restul culturii. Ne ocupăm în acest Congres de presă în relaţia cu comunităţile românilor din afara frontierelor ţării. Aduc mulţumiri jurnaliştilor din afara ţării şi din ţară, care au sprijinit preocuparea de a cunoaşte nevoile acestor comunităţi şi de a le satisface. Profit de această întâlnire şi amintesc în mod succint, câteva opţiuni ale noi strategii a instituţiei. Vechea strategie a operat într-un cadru închis. Am modificat opţiunea în favoarea transparenţei depline. Un institut cultural în exterior poate costa până la un milion de euro pe an, dar cu toate acestea propunerile noastre sunt dintre cele mai variate şi generoase. La Belgrad, Kiev, Beijing, Atena (sau Salonic), Cairo şi chiar Seul, putem deschide filiale ale ICR”.
Şeful Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, secretarul de stat Stejărel Olaru:
„La DPRRP încercăm o regândire a activităţii”
„Aveţi deja o marcă din ce în ce mai consistentă şi mai puternică. FIJR şi acest congres anual devine din ce în ce mai puternic şi mai relevant şi de aceea vreau să ştiţi că vă sunt alături cu toată inima, atât eu cât şi toate celelalte structuri care în mod tradiţional se ocupă de problemele legate de românii de pretutindeni. La DPRRP încercăm o regândire a activităţii, o structurare mult mai eficientă, pe termen mediu şi lung. Mie îmi place să o numesc maturizare instituţională. Vom dezvolta un proiect important pe care l-am numit „Cunoaşte-ţi vecinii”, un program de formare a jurnaliştilor de limba română, cu sprijinul profesioniştilor din cadrul Sociatăţii Române de radiodifuziune şi TVR”.
Daniel Banu, Ambasadorul României la Belgrad:
„Limba română reprezintă emblema identităţii noastre”
„Ideile unui grup de entuziaşti s-au concretizat, au devenit tradiţie, suntem la cea de-a patra ediţie. Importanţa misiunii jurnaliştilor şi a rolului primordial în informarea publicului larg despre problema minorităţilor sunt definitorii. Salut prezenţa reprezentanţilor mijloacelor de informare din Serbia. Cu greutate, aceştia aduc în casele românilor informaţii. În cadrul discuţiilor şi întâlnirilor pe care le avem, problematica minorităţilor naţionale se află în atenţia noastră. Desigur vorbeam de rolul deosebit pe care presa în limba maternă îl joacă, o activitate complexă a etnicilor români pentru afirmarea valorilor culturale şi spirituale şi a limbii romane. Limba română reprezintă emblema identităţii noastre. Apărarea drepturilor, accesul la învăţământ în limba maternă, reprezentarea, dreptul la informare şi la mijloace de informare, exercitarea dreptului religios, sunt drepturi fundamentale de care românii de pe tot cuprinsul Serbiei se vor bucura din plin. Impulsionarea procesului educaţional, şi mă refer la acest proiect pilot demarat în Serbia pe 5 aprilie, a dus la o victorie istorică. 600 de copii din 12 şcoli, timp de două luni şi jumătate participă la cursuri de limba română, urmând ca această disciplină să fie introdusă în programa şcolară acolo unde există solicitări. Numărul copiilor este peste 1600, urmează o anchetă a ministerului educaţiei din Serbia, urmând ca de la 1 septembrie să se încheie acest proces”
SOS: Salvaţi redacţia de limba română a Radio Ucraina Internaţional!
Sâmbătă, 6 aprilie, în cea de-a doua zi a lucrărilor Forumului Internaţional al Jurnaliştilor Români, colega noastră, Carolina Jitaru – redactor ştiri în cadrul redacţiei „Emisiuni în limba română a postului Radio Ucraina Internaţional”, care trebuia să îşi susţină lucrarea cu care s-a înscris la forum, a anunţat faptul că în curând postul de radio în limba română ar putea fi desfiinţat. Redacţia de Limba Română a Radio Ucraina Internaţional a luat fiinţă la data de 1 iunie 1968, în prezent emite timp de patru ore şi 25 de minute zilnic, prin satelit, internet şi unde medii şi este ascultată peste tot în lume.
Cu lacrimi în ochi, jurnalista a solicitat sprijinul mass-media din România şi din Europa pentru ca aceasta să facă demersuri şi memorii în sprijinul menţinerii redacţiei de limba română la care lucrează. Concret, Compania Naţională de Radiodifuziune a Ucrainei, în cadrul procesului de optimizare a activităţii şi de reducere a cheltuielilor a înaintat Comitetului de Stat pentru Televiziune şi Radiodifuziune al Ucrainei propunerea de desfiinţare a Redacţiei Emisiuni în Limba Română a postului Radio Ucraina Internaţional.
„Am primit această informaţie pe data de 1 aprilie 2013, iar pe 2 aprilie aveam să aflu că nu fusese vorba de o păcăleală. „Din momentul în care se va lua decizia, dacă se va lua, în câteva luni ar trebui să fie lichidată redacţia de limba română. Aici lucrează în prezent un număr de 12 angajaţi, în special tineri entuziaşti care pun pasiune în difuzarea de emisiuni pentru românii ucraineni. Ar fi nedrept să păţim aşa ceva, mai ales că anul acesta se împlinesc 45 de ani de când Redacţia de Limba Română de la Radio Ucraina Internaţional a emis în eter pentru prima oară”, a precizat redactorul şef al Secţiei de limba română – Vitalie Zîgrea.
Conducerea redacţiei româneşti a adresat deja un memoriu către Preşedintele Ucrainei – Viktor Ianukovici, către premierul Ucrainei şi împuternicitul Radei Supreme a Ucrainei pentru drepturile omului. Memoriul a fost semnat de 20 de ONG-uri româneşti şi ucrainene şi redacţii ale publicaţiilor de limba română din Ucraina. Colegii noştri speră din tot sufletul că decizia capitală nu va fi luată până la urmă şi că responsabilii cu activitatea de radio şi televiziune din Ucraina vor da dovadă de înţelepciune în concordanţă cu angajamentele Ucrainei faţă de România, dar şi de forurile europene.
Claudiu Lucaci, directorul Departamentului de Ştiri din cadrul TVR a spus că nu i se pare corect să se întâmple acest lucru, deoarece la Bucureşti când s-a discutat despre reorganizarea postului naţional de televiziune, din start, s-a scos din discuţie să plece vreun jurnalist de la Departamentul Minorităţi.
Romeo Couţi – preşedintele FIJR a precizat că Forumul Internaţional al Jurnaliştilor Români va adopta un document de sprijin în aceste zile faţă de situaţia colegilor din Ucraina.
Vasile Tărîţeanu, fost colaborator al redacţiei de limba română a Radio Ucraina Internaţional, membru al uniunii scriitorilor din Ucraina, din Moldova şi din România, dar şi preşedintele Senatului Uniunii Interregionale a Comunităţilor Româneşti din Ucraina.
„Este un atac voalat la adresa presei de limba română din Ucraina şi o încercare de destabilizare a acesteia, pentru că mă îndoiesc că e vorba de o economie considerabilă care s-ar putea face prin lichidarea acestei redacţii. Din câte ştiu eu, în România, de exemplu, la televiziunea naţională s-au disponibilizat aproape o mie de oameni, dar niciunul din partea minorităţilor care în România sunt bine protejate de stat”.
O parte din temele prezentate în cadrul Forumului :
Lucian Marina – TV Voievodina : „Încălcarea drepturilor comunităţilor de români din Serbia”
Marga Bulugean – „Cuvântul Libertăţii”: „Mass-media, liantul comunităţii românilor din Valea Timocului”
Ion Ardelean – „Radio Far” : „Problemele cu care se confruntă mediile electronice în limba română din Serbia”
Lucaci Claudiu – „SRTV”: „Responsabilitatea Ştirilor TVR faţă de publicul exterior României”
Diana Toma – „Zorile Bucovinei”: „Tânăra generaţie de ziarişti de limba română din Ucraina”
Cristian Tabără – „SRTV” : „Patriotism şi oportunism în media de limba română din afara României”
Traian Bărbulescu – „TVR Craiova”: „Istorie şi tradiţii româneşti în Valea Timocului românesc”
Chernova Alexandrina – „Glasul Bucovinei”: „Importanţa cunoaşterii istoriei, culturii şi tradiţiilor româneşti în teritoriile locuite compact de românii din Ucraina”
Tărîţeanu Vasile – „Arcaşul”: Mijloacele mass-media de limba ucraineană din regiunea Cernăuţi : atacuri la adresa comunităţii româneşti din Ucraina.
