Ion Prioteasa, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj : „Bugetul şi cele mai importante proiecte au fost votate întotdeauna de către toţi consilierii judeţeni”

0
3244

Preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, este nu numai un om politic cu experienţă, dar şi un bun om de administraţie, care şi-a pus amprenta pe dezvoltarea acestui judeţ. Este un factor de echilibru în cadrul Consiliului Judeţean Dolj, reuşind performanţa ca, în toţi anii de mandat, să treacă bugetul cu votul tuturor consilierilor judeţeni. Împreună cu echipa sa a creionat o strategie pentru judeţul pe care-l administrează, iar banii au fost direcţionaţi în principal către proiectele din sănătate şi infrastructură. Desigur, Craiova se va putea mândri în anul care vine cu două noi clădiri, unice în Europa: Muzeul Cărţii şi Exilului Românesc şi Centrul Brâncuşi, care vor fi vizitate de câţi mai mulţi străini. Despre aceste proiecte, precum şi despre multe altele am stat de vorbă, pe final de an, cu Ion Prioteasa, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj.

Cu ce proiecte s-ar putea mândri judeţul Dolj, ca fiind începute sau finalizate în acest an?

Desigur, cele mai importante ar fi investiţiile multianuale, adică investiţiile de mare anvergură, dar care, de regulă, nu se pot încheia într-un singur an. La un moment dat, avem peste 30 de investiţii în desfăşurare, iar dimineaţa, responsabilii de şantiere veneau şi spuneau ce probleme au şi ce trebuie să facem în continuare. O mare responsabilitate din partea noastră este şi pregătirea mandatului financiar următor al Uniunii Europene, pentru că din 2021 va începe acest mandat de 7 ani şi CJ Dolj trebuie să fie pregătit să absoarbă câţi mai mulţi bani, pentru că asta e şansa acestui mare judeţ. Trebuie să recunoaştem că UE a avut un efect benefic asupra judeţului nostru, deoarece, în această perioadă, au intrat în Dolj peste 1 miliard de euro, bani ce se regăsesc în fiecare din cele 111 localităţi şi cel puţin un proiect mare care a fost dorit de cetăţeni, s-a realizat în fiecare localitate. Pentru noi cea mai frumoasă împlinire a fost semnarea celui mai mare contract, acela de 445 de milioane de euro, prin care aducem în judeţ apă potabilă pe firul II Izvarna. Proiect realizat în parteneriat cu Primăria municipiului Craiova şi Compania de Apă Oltenia. Tot în sala Consiliului Judeţean Dolj, în prezenţa mai multor parlamentari de Dolj, printre care aş vrea să-i amintesc pe Claudiu Manda şi Lia Olguţa Vasilescu, amândoi având un rol important în acest proiect, s-a semnat şi începerea construcţiei drumului-expres Craiova- Piteşti, care nu mai este doar pe hârtie, aşa cum s-a întâmplat mai mulţi ani la rând. Avem totodată sufletul împăcat că ce a ţinut de administraţia publică locală şi judeţeană pentru Spitalul Regional s-a întâmplat. Adică, mă refer la teren, la autorizaţii şi stăm în continuare la dispoziţia Ministerului Sănătăţii, ca să răspundem cu tot ceea ce ne solicită.

Administraţia judeţeană a investit foarte mult în sănătate şi infrastructură. Două domenii extrem de importante. Mai exact, care a fost strategia ? 

Sănătatea rămâne în continuare o prioritate. O parte din bani au fost investiţi în aparatură, în dotare şi în tehnologie medicală. Am reparat şi igienizat fiecare etaj în parte al Spitalului Judeţean de Urgenţă. Fiecare etaj ne-a constat între 300 şi 500 de mii de euro, adică bani foarte mulţi. Nu ne lăudăm cu aceste investiţii pentru că e ceva normal, sunt lucruri normale. Am discutat zilele trecute cu conducerea spitalului despre ceea ce ar mai fi de făcut în 2020 şi ne-am pus de acord ca anul viitor să facem un efort şi să continuăm să alocăm sumele bani necesari pentru Clinica de Cardiologie, să facem ultimele investiţii astfel încât să funcţioneze la capacitate. Dorim să vedem această Clinică de Cardiologie că funcţionează aşa cum trebuie, nu mai vrem să vedem oameni care pleacă la Bucureşti şi Timişoara ca să se opereze, ci să o facă aici, în condiţii de maximă siguranţă. Avem medici foarte buni, iar alţii se pregătesc în afară şi vor să vină acasă, la Craiova.

La Clinica de Cardiologie vorbim de o investiţie de 7 milioane de euro. Dar cum stăm cu Unitatea de Primiri Urgenţe (UPU) ?     

În acest an trebuie să dăm în funcţiune extinderea de la UPU, care este o investiţie de 6 milioane de euro şi vom vedea astfel şi zona de urgenţă finalizată cu o sală de operaţie foarte bine pusă la punct. Tot la spital facem o investiţie de 4,5 milioane de euro, pentru reabilitarea şi modernizarea Clinicii de Oncologie, o clădire separată de spital, care va fi dotată cu lifturi exterioare, va avea un culoar care duce către buncăr. Totodată, ne vom ocupa şi de partea exterioară a spitalului. S-a câştigat licitaţia pentru amenajarea celor două parcări. Vom face acolo o zonă verde, de recreere a bolnavilor, un părculeţ, cu băncuţe, unde se pot plimba şi chiar întâlni cu familiile. Ceea ce ne-am dori ar fi ca Ministerul Sănătăţii să ştie că acest spital este al lui şi să mai facă achiziţii şi pentru această unitate, pentru că este cel mai mare spital din ţară. Ne-am lovit chiar săptămâna trecută de faptul că sunt mulţi directori în acest minister care habar nu au că acest spital le aparţine. Ne certa pe noi că nu ştiu ce nu s-a făcut pe aici, când cei care trebuiau să facă erau chiar ei….Ministerul Sănătăţii. 

Spitalul de la Leamna ţine tot de Consiliul Judeţean. A primit acreditarea această unitate spitalicească ?

Vom avea o abordare mai atentă către Spitalul din Leamna, unde este o construcţie veche, de mai bine de o sută de ani şi care nu mai corespunde. Am investit şi acolo în jur de 500.000 de euro şi a ajutat, pentru că, la sfârşitul  acestui an, Spitalul de la Leamna şi alte două spitale din ţară au primit acreditarea. Vom face o aripă nouă a spitalului şi o investiţie în ceea ce priveşte alimentarea cu apă. Mai avem şi alte două centre medico-sociale ale noastre : de la Amărăştii de Jos şi Brabova, care vor primi bani şi unde se vor face lucrări suplimentare.

Să trecem şi la partea de infrastructură. Care sunt proiectele de anvergură din judeţul Dolj ?

Drumul Craiova – Cetate ar fi unul dintre aceste proiecte, dar a suferit o reevaluare. Iniţial a fost proiectat la 37 milioane de euro şi nu a venit niciun constructor la licitaţie, ca urmare a preţului foarte scăzut. S-a reevaluat proiectul şi s-a stabilit o sumă de 50 de milioane de euro. A avut loc licitaţia, au venit două firme, aşadar avem câte o firmă pentru fiecare tronson, pentru că am împărţit drumul în două tronsoane în aşa fel încât să se facă mai repede. Şi al doilea drum, care are tot 50 de milioane de euro, este drumul care începe de la Giurgiţa şi merge spre Urzicuţa- Afumaţi – Băileşti – Moţăţea-Unire-Pleniţa-limita judeţului Mehedinţi. Iar pe unde facem aceste drumuri ne aşteptăm să înflorească şi zona, să vină copiii mai des acasă, creşte valoarea terenurilor, iar regiunea e mai atractivă din punct de vedere economic. Mai facem şi  câteva drumuri prin PNDL : Dăbuleni – Amărăşti – limita judeţului Olt; Bulzeşti – limita judeţului Vâlcea, drumul de la Gogoşu şi altele. De asemenea, ne propunem să reabilităm două drumurui, pe care să le facem cu societatea noastră de drumuri şi poduri – SCDLP. Este vorba despre drumul Gherceşti – Ungureni şi care a fost stricat de maşinile de mare tonaj. Iar al doilea drum este cel spre Vulpeni. Mai există şi un program, pe Strategia Dunării, prin care o să mai reabilităm cel puţin două drumuri.

Ce investiţii se vor mai face la Aeroportul Internaţional Craiova ? La ce să ne mai aşteptăm anul viitor ?

Aeroportul din Craiova are mai multe componente. Am obţinut lângă Aeroport un teren de 7,3 hectare. Pe fonduri europene facem un drum perimetral, cu iluminat propriu, cu sistem video, astfel ca în orice moment, să te poţi duce în orice colţ al Aeroportului, fie că vorbim de o maşină de pompieri sau o maşină a SMURD-ului. Totodată, extindem Aeroportul, extindem cele două terminale. Terminalul de Sosiri trebuie să-l extindem pe locul actualei parcări şi va trebui să facem o nouă parcare pe care o vom duce spre zona Hanul Doctorului. Avem 8 milioane de euro la dispoziţie, numai pentru extinderea terminalelor. Această investiţie va rezolva şi partea de plecări. Mă refer la porţile de ieşire spre pistă, către avioane. Deşi avem şi etaj şi parter în zona de aşteptări, lumea stă la parter pentru că pe acolo se face accesul către porţi. Şi atunci suntem nevoiţi să facem porţi şi la etaj care să se facă legătura cu pista. Cea mai mare aşteptare este legată de suma de 76 milioane de euro bani pe care îi vom investi în construirea de la zero a două terminale, cu o zonă de parcare a avioanelor cu o capacitate mult mare mare decât a celor care zboară în prezent de aici, din Craiova. Proiectul prevede şi o autogară, astfel încât, dacă sunt călători care trebuie să ajungă şi într-o localitate rurală, să aibă şi această posibilitate, adică să fie o maşină, un microbuz care să facă şi astfel de transporturi.

Dar aceste proiecte, absolut toate au trecut prin şedinţele ordinare de Consiliu Judeţean, au fost analizate şi votate, aproape în unanimitate sau cu o largă majoritate de consilierii judeţeni, indiferent de culoarea lor politică. Meritul vă aparţine ? Dar totuşi care e reţeta pentru că acest lucru nu se întâmplă peste tot în ţară ?

În primul rând, am fost foarte corect cu toţi consilierii judeţeni. Le-am prezentat în detaliu proiectele, le-am spus şi lucrurile bune şi mai puţin bune. În al doilea rând, s-au covins că ceea ce construim aici nu are vreo legătură cu vreun partid politic, totul are legătură cu judeţul. Investiţiile de aici nu sunt ale PSD-ului, ci ale judeţului Dolj. Şi în al treilea rând, colegii liberali nu au fost excluşi niciodată. Au făcut parte din comisii, au fost trimişi la faţa locului, au verificat, au notat. Ţin cont de părerile şi propunerile colegilor de la PNL. Au venit cu idei extraordinare pe care le-am inserat imediat. De când sunt eu preşedinte, nu am avut niciodată un buget  care să nu fie votat în unanimitate. Şi nu avem nicio mare investiţie care să nu fi fost votată de toată lumea. Toţi consilierii judeţeni, indiferent de culoarea lor politică, şi-au adus contribuţia. Sunt invitaţii cu toţii nu numai la vot, dar şi la inaugurări de obiective. Împărţim şi satisfacţia realizării unui proiect. Nu suntem singuri…

Sunt câteva proiecte interesante şi în domeniul cultural. Dar cred că Muzeul Cărţii şi Exilului Românesc este cel mai de răsunet, pentru că nu mai există nicăieri în Europa un astfel de edificiu. Ideea îi aparţine managerului Bibliotecii, Lucian Dindirică, şi merită felicitat. Îl vom vedea finalizat în 2020 ?

Mi s-a părut foarte extravagant la început. L-am privit cu rezervă, dar când l-am văzut pe domnul Basarab Nicolescu atât de entuziasmat, m-am aplecat mai atent pe proiect şi mi-am dat seama că este ceva care ar putea pune Craiova pe harta Europei culturale. Vorbim de marile familii intelectuale de la Paris, care organizau cenaclurile şi unde participau Cioran, Eliade, etc. S-au adus, aşadar, tiruri întregi cu cărţi din toate colţurile lumii. În plus, am luat toate cărţile ce au aparţinut ultimelor trei generaţii ale academicianului Dinu C.Giurescu şi vom face o cameră în cadrul acestui Muzeu cu aceste capodopere. Tot acolo se va afla şi biblioteca personală a academicianului Dan Berindei, precum şi a doamnei Ileana Vulpescu. Conform contractului, Muzeul ar trebui terminat în doi ani, dar din discuţiile pe care le-am avut cu constructorul există o mare posibilitate ca în 2020 să inaugurăm şi acest Muzeu. Durerea noastră rămâne Centrul Cultural Brâncuşi. Şi această clădire este unică în Europa. Din păcate, două firme italiene care au câştigat una după alta licitaţia, cum au câştigat, aşa au şi renunţat. Cu prima ne-am judecat şi am câştigat, pentru că i-am solicitat daune de 4 milioane de euro, adică suma pe care am pierdut-o ca finanţare europeană. Lucrarea fiind complexă, sunt foarte puţine firmele care se pricep.  O astfel de clădire nu s-a mai ridicat nicăieri în Europa. Este o construcţie din sticlă, formată din foi de sticlă, care au o înălţime de 15 metri şi 12 metri lăţime. Iar aceste foi de sticlă nu le produce decât o singură companie din Germania. Numai că nu se poate lucra decât la o temperatură de 10 grade, aşadar din aprilie se vor apuca de treabă şi sperăm din tot sufletul ca în 2020 să se finalizeze şi această casă a lui Brâncuşi, pentru că nu va fi un Muzeu, ci un Centru Brâncuşi.

Ce le uraţi doljenilor acum la final de an?

Sănătate, în primul rând, şi aş vrea să ne împăcam. Suntem un popor cam dezbinat şi cred că a venit timpul să ne cerem scuze unii altora.

La mulţi ani, doljeni!