Cu o lună înaintea alegerilor parlamentare, tonul politicienilor USL şi ARD devine tăios, dialogul politic dintre cele două tabere, inclusiv la nivel european, fiind practic blocat în acest moment. În Parlamentul European, ameninţări subtile se transmit între europarlamentarii români şi liderii taberelor politice europene adverse, fie că este vorba de populari sau social-democraţii europeni. Miza acutizării conflictului politic românesc, transferat la nivelul forurilor europene, nu poate fi cuantificată decât în rezultatul alegerilor parlamentare din decembrie. Oficialii de la Bruxelles, vizaţi de amploarea disensiunilor politice interne, din România, inserate pe un fond de instabilitate politică şi instituţională acută, încep să reevalueze situaţia de la Bucureşti.
Europarlamentarul Theodor Stolojan a adresat, săptămâna trecută, o scrisoare Preşedintelui Parlamentului European, Martin Schulz, în care îşi exprima îngrijorarea faţă de prezenţa oficialului european în România, pe care o cataloga ca implicare directă în campania electorală, în favoarea USL. Retorica epistolară a lui Theodor Stolojan reprezintă însă, mai mult decât îşi poate permite un politician român, indiferent de anvergura politică deţinută, în relaţia sa diplomatică cu Preşedintele Parlamentului European.
“Îngrijorarea” lui Theodor Stolojan, cu adevărat acută şi neliniştitoare pentru tabăra PDL, este determinată, pe fond, de asocierea favorabilă a imaginii dintre Victor Ponta şi Martin Schulz, mediatizată prin întrevederile programate cu autorităţile române, inclusiv susţinerea unui discurs în plenul Legislativului de la Bucureşti.
Războiul iniţiat de europarlamentarii PDL la Bruxelles, odată cu schimbarea Guvernului MRU, asanat cu critici virulente, condiţii şi sancţiuni financiare ale oficialilor UE pentru Guvernul Ponta, toate pe linia cerinţelor de necesitate formulate de către Traian Băsescu, a vizat blocarea oricărei asocieri de imagine favorabilă între membrii forului european şi Ponta. Aşadar, fiabilitatea instrumentului politic lansat de Traian Băsescu respectiv, lupta pentru România, prin intermediul oficialilor UE, nu a avut reverberaţie decât pe termen scurt, căci liderii USL par să contracareze cu metode identice, creând o situaţie inedită, deloc pe gustul reprezentanţilor PDL. Modificarea de atitudine a oficialilor europeni, prezenţa lor în România, alături de Victor Ponta şi alţi lideri USL, distruge, chiar în prag electoral, imaginea promovată de PDL, de singur partid susţinut de oficialii UE.
Theodor Stolojan a militat pentru revocarea vizitei lui Schulz, în România, sau compromiterea, vicierea ei, prin derizoriul asocierii politice de partid, căci atuul electoral, de ultimă oră, oferit de USL, depoziţionează substanţial ARD-ul. Vehemenţa ultimelor discursuri asumate politic de Theodor Stolojan se explică şi prin perspectiva funcţiei de preşedinte al delegaţiei PDL-UDMR în PPE.
Liderii PPE se tem ca România să nu opteze, prin opţiunea electoratului din decembrie, pentru social-democraţi. PPE doreşte să îşi asigure spectrul larg al noilor guverne naţionale, pentru a decide o strategie unitară pentru Europa, dar, actualmente, se află într-o poziţie extrem de dificilă, urmare a măsurilor de austeritate asumate. Deşi PPE este, actualmente, cea mai influentă familie politică în Europa, noile mutaţii politice şi sociale tind să încurce planurile marii familii populare, care nu îşi mai permite să piardă politic în nici o zonă a Europei.
Acesta este motivul pentru care, după aproximativ 6 ani de tăcere în spaţiul public românesc, Theodor Stolojan reînvie discursul politic într-o astfel de retorică. Atacurile strategice ale lui Băsescu, iniţiate în momente cheie ale luptei electorale, prin intermediul apropiaţilor ca Theodor Stolojan, dar şi a oficialilor europeni din familia PPE, cancelarului german Angela Merkel, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, nu mai au efectele scontate.
Theodor Stolojan, pionul alb, care i-a oferit lui Băsescu atuul câştigării alegerilor în 2004, prin apel la efuziunea lacrimogenă, nu mai este viabil şi nici validat în spaţiul public al României actuale.
