Sahel: Parisul, într-o situaţie inconfortabilă

0
455

E mai complicată, nu lipsită de nuanţe, interpretarea evenimentului recent din Niger, unde forţele armate au preluat miercurea trecută puterea, îndepărtându-l pe preşedintele ales Mohamed Bazoum. Şeful gărzii prezidenţiale, responsabil pentru căderea preşedintelui, generalul Abdourahamane Tiani, a justificat lovitura de stat prin „deteriorarea situaţiei de securitate”, datorată violenţei din partea grupărilor teroriste. El a citit la televizor o declaraţie în calitate de preşedinte al Consiliului naţional pentru salvarea patriei, junta care l-a răsturnat pe Mohamed Bazoum. Şeful armatei Nigerului a declarat că forţele terestre ale ţării au sprijinit lovitura de stat, dar au vrut să evite o confruntare mortală, care putea duce la o baie de sânge, afectând siguranţa populaţiei. Au fost închise frontierele terestre şi aeriene până la noi ordine. Preşedintele demis se află izolat la reşedinţa sa privată, dar a putut vorbi la telefon cu alţi şefi de stat, inclusiv cu preşedintele francez Emmanuel Macron, care vineri a condamnat „cu cea mai mare fermitate” puciul, cerând eliberarea lui. După Mali şi Burkina Faso, Nigerul – aliat al Franţei şi ţărilor occidentale – devine a treia ţară subminată de atacurile grupărilor legate de Statul Islamist şi Al-Qaeda. Mali şi Burkina Faso s-au îndreptat spre Rusia, după ce au cerut plecarea militarilor francezi de pe teritoriul lor. Sâmbătă, 29 iulie a.c., potrivit presei franceze, Emmanuel Macron a prezidat un Consiliu de apărare şi securitate naţională, dedicat Nigerului, solicitând eliberarea preşedintelui Bazoum şi restabilirea ordinii constituţionale. Ministrul francez de Externe a declarat că Franţa nu recunoaşte autorităţile rezultate din lovitura de stat. După Paris, Washingtonul a reacţionat prin vocea şefului diplomaţiei americane, Anthony Blinken, care l-a asigurat pe preşedintele nigerian Bazoum de „sprijinul neclintit al SUA” şi a mai subliniat că lovitura de stat a pus în pericol „sutele de milioane de dolari ajutor”. Duminică, în Nigeria, a avut loc un summit special al Comunităţii economice a statelor Africii de Vest (ECOWAS) din care face parte Nigerul, pentru evaluarea situaţiei. Nigerul este unul dintre principalii producători de uraniu. O producţie strategică necesară nu doar Parisului. Franţa este chiar dependentă de uraniul extras în această ţară şi poate pretinde statutul de putere nucleară doar de livrările externe de uraniu. Prezent de 50 de ani în Niger, grupul Orano (ex-Arena) deţine controlul a trei mine de uraniu, dintre care una este în funcţiune şi îşi continuă activitatea. Situat în inima Sahelului, Nigerul – un vast deşert cu o populaţie de 20 de milioane de locuitori şi una dintre cele mai mari rate de creştere demografică – este o fostă colonie franceză până în 1960. Anul trecut, asistenţa financiară a Parisului s-a ridicat la 120 milioane de dolari, o sumă ceva mai mare fiind preconizată pentru acest an. Franţa are 1500 de militari în Niger, care au operat până recent împreună cu armata acesteia. Mii de manifestanţi, susţinători ai puciştilor, au scandat sloganuri anti-franceze şi au fluturat steaguri ruseşti în faţa ambasadei franceze din Niamey. Circa 500-600 de cetăţeni francezi se află în Niger, potrivit ministerului francez de Externe. În Africa, Rusia a reactivat un discurs anti-colonial, care vizează în principal Franţa, iar la summit-ul Rusia-Africa de la Sankt Petersburg, Vladimir Putin a vorbit de „o nouă ordine mondială multipolară” şi lupta împotriva neo-colonialismului. Americanii au anunţat deja că nu au detectat o pistă rusească, dar influenţa acestora se resimte.