Reţea de irigaţii de 14 milioane de euro, la Călăraşi

0
70

Suntem la doi paşi de Dunăre, dar apropierea fluviului nici măcar nu se simte. Aerul este fierbinte, iar pământul, dacă-l mărunţeşti în palmă, se desface în firişoare de nisip, lucru atipic pentru o zonă de luncă. Din cauza căldurii necruţătoare, oamenii s-au retras sub cerdacurile învelite în stuf şi aruncă doar un ochi vigilent peste câmp. Este luni, ora prânzului, şi soarele necruţător al lui august creşte, încet, câmpurile de varză de la Călăraşi. Partea bună a lucrurilor, aproape un vis pentru localnici, este că întreaga suprafaţă de 8.000 de hectare agricole va putea fi irigată, în viitorul apropiat, cu sisteme performante de hidranţi şi pompe, care se vor alimenta de la cele 14 staţii de apă. Investiţia totală se ridică la 14 milioane de euro.

 Pe valea Dunării, la Călăraşi, acolo unde pământul nu are odihnă decât iarna, oamenii au despovărat cele peste 900 de hectare de pepenii verzi, mii şi mii de tone, şi trudesc acum la următoarele culturi. Sub cerul de un albastru profund, în imensitatea câmpului, nu zăreşti nimic altceva decât fâşiile de un verde crud al răsadurilor de varză care brăzdează longitudinal orizontul. Încolonate ca nişte soldaţi credincioşi, şirurile de plante luptă să facă faţă unei arşiţe dogoritoare care a luat în stăpânire toată întinderea.

Când nici Dunărea nu poate salva agricultura

Cea mai mare problemă, ne spun oamenii, este apa. Şi varza, ca şi pepenii şi toate celelalte culturi, au nevoie de foarte multă apă ca să învingă acest soare teribil care omoară orice este verde, cu atât mai uşor o plantă firavă. Singura modalitatea de a ţine în viaţă răsadurile este, atunci, să sapi după un izvor şi să-l aduci, cu pompele, la suprafaţă. Este nevoie o adevărată investiţie, pe care mulţi nu şi-o permit, în mod normal, dar fără de care sunt conştienţi că nu pot face nimic. Mai mult de jumătate din investiţiile în culturile de aici le reprezintă cheltuielile cu irigarea plantelor. Oamenii scot din buzunare şi suta de milioane, apoi înghit în sec. Este, cumva, o situaţie paradoxală. Un fluviu, şi nu oricare, ci Dunărea, se află la o aruncătură de băţ, dacă te-ai cocoţa pe un dâmb de nisip, i-ai putea să-i vezi conturul şerpuind printre cele două maluri, românesc şi bulgăresc, şi, cu toate acestea, pământul se usucă de secetă. Unde mai pui că localitatea deţinea odată una dintre cele mai ingenioase reţele de irigaţii din sudul ţării.

Investiţia se ridică la 14 milioane de euro

Când bătălia părea pierdută, agricultorii resemnându-se că vor trebui să stoarcă apă din pământ ca să lupte cu nisipul şi arşiţa, a apărut o mare oportunitate, pe care autorităţile locale o consideră de-a dreptul salvatoare şi nici nu se gândesc că ar putea cumva să o rateze. ”Vrem să reabilităm sistemul de irigaţii din comună, în sensul să punem în funcţiune cele 14 staţii de apă care se află pe teritoriul nostru. Aşteptăm trei topometrişti care urmează să vină în aceste zile şi care se vor ocupa de proiectarea acestor staţii. Cu informaţiile obţinute, se întocmeşte studiul de fezabilitate, apoi proiectul tehnic şi, ultima dată, să depunem proiectul la Ministerul Fondurilor Europene. Avem şanse foarte mari şi eu, personal, îmi doresc foarte mult să refacem vechiul sistem de irigaţii, care a existat şi care ne-ar ajuta extraordinar de mult”, ne-a declarat Vergică Şovăilă, primarul comunei Călăraşi. La nivel naţional, este pusă la bătaie o sumă de 242 milioane de euro, fonduri europene, pe care localităţile agrare ale ţării pot să le obţină pentru investiţii în sistemele de irigaţii. După calculele autorităţilor, la Călăraşi se pot lua 14 milioane de euro, câte 1 milion de euro pentru fiecare staţie de apă. “În aceşti bani, intră toată instalaţia interioară, cu pompe, hidranţi din plastic, şi mai multe aripi de ploaie. Practic, tot ce ne trebuie ca să întindem sistemul şi să irigăm”, mai spune primarul Vergică Şovăilă. 

8.000 de hectare vor fi irigate în sistem centralizat

O singură staţie de apă acoperă, ca întindere, o suprafaţă de până la 500 de hectare, iar cu toate cele 14 staţii puse în funcţiune s-a iriga întreaga suprafaţa agricolă a localităţii, adică toate cele 8.000 de hectare disponibile pentru agricultură. Aproape că sună ca un vis pentru agricultorii din Călăraşi, dar, ambiţios din fire, primarul este convins că aşa se va şi întâmpla. “Reabilitatea reţelei se va face pe module, ceea ce ne va permite ca să montăm instalaţiile la începutul primăverii şi să le ridicăm toamna de pe câmp. În plus, este vorba de o reţea automatizată, care îşi reglează singură presiunea, în funcţie de factorii care acţionează. Adică, dacă este apă mai puţină pe reţea, ca să facă faţă la solicitări, se pune în funcţiune o altă pompă. Şi, invers, dacă se opreşte una dintre pompe, se reglează, automat, şi fluxul de apă asigurat prin reţea”, ne-a explicat primarul Vergică Şovăilă. După ce va fi achiziţionată, reţeaua de irigaţii va fi administrată de OUAI-ul din localitate (n.r. – Organizaţia Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii), care va fi reactivat când toate demersurile vor fi finalizate.

Temperatura rece a apei afectează plantele

Cât de utilă este această reţea de irigaţii, aproape că nu se poate cuantifica în bani, beneficiile fiind mari şi de lungă durată pentru agricultori. În cifre, viitorul sună cam aşa: o suprafaţă de 0,5 hectare, irigată timp de 5 ore, cu o cantitate de 250 de metri cubi de apă, îl va costa pe agricultor suma de 50 de lei, adică preţul energiei electrice care se consumă pentru funcţionarea pompei, apa pentru irigaţii, care vine pe canal, fiind gratuită. Un alt beneficiu, pe lângă cel financiar, este modul optim în care acţionează această apă asupra culturilor. Primarul Vergică Şovăilă ne-a explicat că apa care provine din puţurile forate pe câmpuri este foarte rece, fiind scoasă de la o mare adâncime, şi face rău plantelor, foarte însetate şi încinse de soare. Pe când, apa care va fi împrăştiată prin aspresoare – acum se udă prin picurare, un sistem extrem de migălos şi costisitor – va avea o temperatură mai caldă, staţionând la soare pe canalele de suprafaţă, şi va acţiona mai blând asupra plantelor. “Dacă uzi prin picurare, chiar şi noaptea, la ce grade sunt aici, distrugi planta. Trebuie să fii foarte, foarte atent şi, chiar şi aşa, riscurile pe care şi le asumă agricultorii sunt foarte mari. În timp ce apa de irigat este numai bună, încălzită de soare, la temperatura plantelor”, a detaliat primarul localităţii Călăraşi. 

Depozit cu temperatură controlată şi o fabrică de conserve

O altă investiţie în agricultura din Călăraşi este centrul de depozitare a legumelor şi fructelor, pe care autorităţile şi-au luat angajamentul că îl vor face tot anul acesta. Acesta va fi amenajat, potrivit primarului, pe o suprafaţă de 3,5 hectare, care se găseşte la marginea localităţii. Amenajarea va fi făcută pe două module. Unul dintre acestea va funcţiona ca un depozit frigorific, cu temperatură controlată, şi va putea păstra o cantitate de până la 80 de tone de fructe şi legume. În celălalt modul, se va depozita aceeaşi cantitate de marfă, dar nu vor exista condiţii de temperatură scăzută. Tot acolo se va construi şi un cântar electronic de mare capacitate (va putea cântări o greutate maximă de până la 50 de tone) şi o staţie de sortare a cartofilor, cunoscut fiind faptul că, la Călăraşi, se plantează tot mai mult cartoful timpuriu, un soi de cartof alb, foarte gustos, care apare pe piaţă în luna mai, mult înaintea celorlalţi producători din ţară. Autorităţile au dezvăluit inclusiv faptul că încearcă să găsească o soluţie şi pentru realizarea unei mini-fabrici de preparare a conservelor din legume şi fructe, cantităţile de produse din această zonă a Doljului fiind foarte mari şi de bună calitate.

Avantajul cooperativei

O altă veste bună este că nou-înfiinţata Cooperativă Agricolă “Horticola” din Călăraşi începe să conteze pe piaţa produselor agricole bio. Potrivit primarului Vergică Şovăilă, anul acesta, în chiar primul de activitate, a reuşit să livreze cantităţi însemnate de cartofi şi pepeni verzi către un lanţ de supermarketuri din ţară. În această toamnă, cooperativa s-a angajat să livreze şi cantităţi mari de varză şi vinete, legume care se caută foarte bine şi care, se pare, au fost bine apreciate din punct de vedere al calităţii. “Ca orice cooperativă nou-înfiinţată, merge mai greu în primul an, dar, spre suprinderea tuturor, a prins foarte bine pe piaţă. S-au livrat cantităţi bune de cartofi şi luberniţă, iar acum se duc tratative cu alte supermarketuri interesate să cumpere varză albă şi vinete de la noi. Se negociază la preţ”, ne-a asigurat primarul comunei Călăraşi. Avantajul de a face parte dintr-o cooperativă agricolă, aşa cum este subliniat de către specialiştii de la Direcţia Agricolă Dolj, ar fi că toţi membrii săi beneficiază de un preţ corect pe produse, preţ care se şi acordă pe toată perioada de recoltare.