2017 a fost un an extrem de dificil pentru Uniunea Europeană. Brexitul, migraţia, terorismul au fost provocări la care UE a făcut faţă cu greu. Nici anul viitorul nu va fi unul mai uşor. Provocarea numărul unu pentru europeni rămâne Brexitul, susţine europarlamentarul Marian Jean Marinescu, vicepreşedintele grupului EPP, din Parlamentul European, într-un interviu acordat cotidianului Cuvântul Libertăţii. Vorbim de negocierile cu Marea Britanie, de bani, de business, de drepturile ceăţenilor, iar toate acestea vor fi dezbătute rând pe rând. O altă provocare la care UE trebuie să reacţioneze cu diplomaţie, cu tact, este împărţirea bugetului. Va da sau nu Germania mai mulţi bani, va fi sau condiţionalitate impusă pe fondurile de coeziune, se va activa sau nu articolul 7 din Tratat pentru Polonia ?! Cam acestea vor fi întrebările la care Uniunea Europeană va trebui să răspundă, iar la final, să se găsească şi soluţiile care să ducă la “More Europe !”
Domnule europarlamentar Marinescu, care a fost cea mai mare provocare a Uniunii Europene în 2017 ?
Negocierile Brexit. În primul rând a fost o noutate, nu s-a mai întâmplat aşa ceva. Și în al doilea rând, politic, este extrem de important ce se va întâmpla în viitor. Pot să constituie un precedent. Pentru Uniune nu ar fi foarte bine deloc. Negocierile continuă şi s-a ajuns la încheierea primei etape, dar urmează să se finalizeze acordurile privind bugetul, drepturile cetăţenilor şi graniţa irlandeză şi acum încep acordurile după ieşirea Marii Britanii din UE.
Oficialii europeni au fost luaţi prin surprindere. Rezultatul referendumului a fost unul neaşteptat…
Da…aşa este. Dar oficialii europeni s-au repliat imediat, spre deosebire de guvernul britanic care este într-un haos total. După ce guvernul a semnat prima etapă, parlamentul britanic a spus că de fapt nu guvernul, ci parlamentul are ultimul cuvânt, adică, o lovitură destul de puternică primită de guvern.
Să trecem de la Marea Britanie, la Polonia. Recent, s-a demarat procedura pentru activarea articolui 7. Nici noi nu suntem prea departe…
România este la un pas…Aţi auzit diverse voci care spun că există derapaje de la statul de drept în Polonia, în Ungaria, în România…Să vedem forma finală a legilor justiţiei. S-ar părea că sunt deja modificări ciudate. Sunt convins că UE va avea o reacţie, ceea ce este nemeritat pentru poporul român, pentru români, în general. Nemeritat pentru România şi asta pentru că ceea ce vedem astăzi nu este acţiunea unei ţări, ci a unui grup din Parlament, dar nu sunt foarte convins că tot PSD-ul susţine aceste modificări.
Dar să le explicăm oamenilor ce ar putea să facă UE şi cum ne-ar afecta pe noi toţi ?
Prin activarea acelei clauze nu mai ai drept de vot în Consiliu. Adică nu mai poţi participa la nicio discuţie din cadrul celor 10 Consilii. Adică, alţii vor lua decizii pentru ţara noastră. Iar în 2019 ar trebui să deţinem preşedinţia Consiliului, adică, să conducem aceste structure. Va fi o situaţie extrem de delicată…Și aceste aspecte au imediat consecinţe directe în economie. Vom avea în materie de investiţii foarte mult de suferit. În interior nu se fac investiţii pentru că banii se duc în alte direcţii, iar din exterior nu vor mai veni investiţii. Oamenii vor avea de suferit, iar tinerii vor migra.
Care este cel mai important proiect al europarlamentarului Marian Jean Marinescu, în 2017 ?
Dosarul Agenţiei Europene pentru Siguranţa Aeriană. Cu el aş vrea să încep. Mai sunt şi altele, dar acest proiect este cel mai important. După un “război legislativ” cu Consiliul a fost în sfârşit votat săptămâna trecută, mai précis vineri, 22 decembrie, cu mari împotriviri. Şi în special din partea Franţei.Până la urmă, Franţa a votat şi a spart minoritate de blocaj care culmea, chiar ea o construise cumva contrat tuturor regulilor europene, pentru că nu a anunţat nici preşedinţia estoniană, iar motivele principale nu au nicio legătură cu industria sau cu pasagerii. Au legătură doar cu administraţia franceză, pentru că i se pare că pierde din putere deşi noul regulament aduce mari îmbunătăţiri în ceea ce priveşte siguranţa aeriană, securitatea. Apare pentru data şi o reglementare pentru drone. Sunt câteva lucrurile introduse de mine în regulament care se referă la zborurile deasupra zonelor de conflict, sistem de trimitere la sol a datelor de zbor în caz de incident major, astfel încât să nu mai cauţi cutia neagră pe fundul mării în secolul nostru.
Şi totuşi care a fost motivul pentru care Franţa s-a opus initial ?
Faptul că o Agenţie Europeană ar putea să verifice o Agenţie Naţională. Acesta este motivul real. Ultima confruntare a fost pe subiectul dronelor. Eu am reuşit să introduc o limită pentru înregistrare. Nu se dorea să se impună limite, deşi, după părerea mea, în viitorul apropiat dronele vor determina mari probleme atât pentru siguranţă, cât şi pentru viaţa privată. Şi trebuia să ne asigurăm în vreun fel că ştim ale cui sunt şi cum sunt. Şi dacă analizezi comunicatul de presă al preşedinţiei estoniene, jumătate din comunicat se referă la drone. Este un dosar care a durat doi ani, un an negocieri şi un an a durat în Consiliu până s-a ajuns la un text. Se consideră în lumea industriei şi a companiilor aeriene că este un mare pas în acest domeni. Urmează acum votul în Parlamentul European, un vot pe acordul pe care l-am încheiat, dar în mod cert, nu va exista niciun fel de probleme.
Ok, a fost acest regulament pe aviaţie. Ce aţi mai menţiona în dreptul lui 2017 ?
Apoi am fost raportor în Comisia Transport şi în Comisia Industrie pe viitorul cadru financiar după 2020. Două momente foarte importante. Am enunţat opinia Parlamentului asupra bugetului pe 2020 pentru Transport, pentru Energie, pentru Cercetare, pentru domenii foarte importante. Şi pe linie politică aş menţiona ceva şi anume, că am condus un grup de lucru la partid, la PPE şi luna aceasta am finalizat documentele tot despre cadru financiar 2020 şi vor fi aprobate de adunarea generală a PPE la sfârşitul lui ianuarie 2018. Am condus grupul de lucru şi am reuşit să mai introduc acolo diverse amendamente care ne avantajează şi pe noi, mai ales pe coeziune sau pe agricultură. PPE cere ca toate discuţiile să se finalizeze înainte de alegerile din 2019 pentru că, politic va fi foarte complicat dacă ţinem cont că populismul este în creştere în Europa şi nu se ştie ce va ieşi din alegerile din 2019, dacă nu ai ceva de spus până atunci. Alegerile vin după Brexit…martie 2019, alegerile au loc la două luni după…mai 2019. Dacă nu avem buget şi politici aprobate, atunci se va discuta numai despre Brexit şi va fi foarte grav.
Ştiu că aţi pus şi bazele unei întreprinderi mixte europene…Mai exact…
S-a finalizat procesul de implementare a proiectului pilot pe care l-am propus în 2016 şi care s-a semnat între industrie şi Comisie, un document care pune bazele unei întreprinderi mixte europene, un parteneriat public privat. Acum, sunt 7 astfel de întreprinderi, deci va şi fi a 8-a, înfiinţată de mine şi destinată cercetării în domeniul aero-spaţial. Şi este important pentru că tehnologia spaţială va avea un rol mare în viitor. Putem să spunem că are deja, pentru că, economia UE depinde în proporţie de 7% de tehnologia spaţială.
Ce pregătiţi pentru anul 2018…?
O să continui în 2018 cu pachetul pe drumuri unde apar directivele pe transportul de marfă. Cunoaşteţi foarte bine problemele cu şoferii, cu tirurile şi acolo o să avem mult de lucru. Nu sunt raportor, dar trebuie să pregătesc multe amendamente, pe care trebuie să le şi susţin şi apoi vine, sper, în luna mai 2018, bugetul unde voi avea un cuvânt serios de spus.
Despre Grecia, despre criza refugiaţilor…ce ne va aduce anul 2018 ? Vor mai constitui subiecte de discuţii, vor mai reprezenta preocupări pentru Uniune ? Pare că s-a diluat subiectul cu imigranţii…
Guvernul grec a luat măsuri şi Grecia s-a stabilizat oarecum din punct de vedere macroeconomic. Că ei au de plătit din urmă datorii foarte mari. Acesta este un alt subiect. Despre imigraţie…s-a stopat acel val necontrolat, dar există migraţie în continuare pe Marea Mediterană, însă prin acordul cu Turcia s-a reuşit stoparea unui număr foarte mare de posibili refugiaţi. Dar de discutat se discută în continuare, inclusiv PPE a propus o linie bugetară special pentru migraţie. A rămas o provocare în continuare pentru viitor. Există o capitol bugetar nou care va fi apărare şi securitate şi o linie bugetară nouă care va fi migraţia. Migraţia poate fi un subiect de securitate.
Am ajuns şi la acest subiect…apărarea. Cum stăm cu demersurile în această direcţie ? Ce se va întâmpla în anul viitor ?
Cred că suntem cu discuţiile într-o etapă extrem de avansată. Există déjà un proiect în baza căruia se vor da bani, nu mulţi, dar se vor da pentru cercetare în apărare şi se discută foarte serios după 2020, despre un capitol în bugetul european pentru apărare. Pentru a se ajunge la achiziţii comune va mai dura ceva, dar în direcţia cercetării s-a făcut un pas important şi se va continua cu aceeaşi forţă.
Are şi România interese în domeniul acesta al cercetării în ceea ce priveşte apărarea ? Cam pe unde ne clasăm…?
Eu cred că. Noi avem oameni pregătiţi care pot lucre în acest domeniu şi avem o industrie care poate să particiep, să se încadreze în acest effort. Depinde cum jucăm această carte…
Dar la ce provocări să ne aşteptăm în 2018 ?
Finalizarea brexitul şi bugetul după 2020. Toate negocierile trebuiesc încheiate în octombrie 2018, ca să poată să fie aprobate în celelalte state member până în martie 2019 când se împlinesc cei doi ani. Și bugetul care este extreme de important. Există o diviziune clară între ţările net contributoare şi cele beneficiare şi va fi o discuţie foarte complicată. Primul lucru pe care trebuie să-l stabilească statele membre este nivelul. Trebuie văzut dacă va creşte bugetul sau se va micşora. Vorbim de un anumit procent din PIB. Acum este pe undeva la 1% din PIB, se discută despre 1,2 – 1,3 %, dar nu cred că se va ajunge la 1,3 pentru că în Tratat se stipulează limita de 1,23%, însă semnalul va fi dat de Germania, dar asta după ce va avea govern. Germania este dispusă să dea mai mult. Coeziunea va exista, dar cu ceva condiţionalităţi şi trebuiesc acceptate, dar nu se va ajunge la condiţionalitatea de tip stat de drept. Însă a condiţiona fondurile europene de recomandările de ţară pe problem de macroeconomie s-ar putea şi pe undeva este correct. Adică, atâta timp cât tu nu respecţi nişte condiţii recomandate de Comisia Europeană în ceea ce priveşte economia de la tine din ţară atunci de ce să mai primeşti fonduri.
Am ajuns la un subiect care ne doare. Fondurile europene. Ce se întâmplă cu noi…? Bulgarii au accesat de 7 ori mai mult.
Cred că este foarte multă incompetenţă. Cine dă vina pe UE…o dă tot din incompetenţă. Și nu m-aş uita la alţii, nici la bulgari. M-aş uita la mine în ţară pentru că nu mă interesează ce fac alţii, ci ceea ce fac eu. În primul rând s-a întârziat cu acreditatea agenţiilor de management…şi aici este o poveste cu digitalizarea, cu anumite firme care trebuia să facă aceasta digitalizare şi acum le vedem că au problem cu justiţia. Aşa că este şi incompetenţă, însă în acelaşi timp este şi un fel de rea voinţă.
Cu banii am înţeles, cu migraţia mai vedem, cu justiţia nu pare totul a fi roz, cu brexitul e mult de lucru, dar, personal, ce vă doriţi pentru anul viitor ?
Să fiu sănătos…acelaşi lucru îl doresc tuturor românilor. Sănătatea este cel mai de preţ lucru…
