Prelevarea de organe pentru transplant poate fi făcută dacă persoana şi-a dat acordul în timpul vieţii şi este înregistrată în Registrul naţional al donatorilor sau, în lipsa acestuia, cu consimţământul familiei, fiind interzisă vânzarea organelor. Proiectul noii Legi a sănătăţii, pus în dezbatere publică, stabileşte cadrul legal privind activitatea de donare şi prelevarea de organe, ţesuturi şi celule de origine umană, în scop terapeutic, precum şi de transfuzie sanguină, donarea de sânge şi componente sanguine de origine umană.
Astfel, potrivit proiectului de lege, fiecare persoană îşi poate exprima acordul sau dezacordul informat privind donarea onorifică de organe, celule şi ţesuturi în vederea transplantului, acesta fiind înscris într-un Registru naţional al donatorilor. Prelevarea de organe, ţesuturi şi celule de origine umană, în scop terapeutic, se poate face de la donatorul în viaţă care are capacitate de exerciţiu deplină, după obţinerea consimţământului informat, scris, liber, prealabil şi expres al acestuia. Prin proiectul de lege este interzisă prelevarea de organe, ţesuturi şi celule de la persoane lipsite de discernământ.
Pot fi prelevare organe pentru transplant de la donatori decedaţi care şi-au exprimat comsinţământul în timpul vieţii, printr-un act notarial, şi sunt înregistraţi în Registrul naţional al donatorilor de organe, ţesuturi şi celule. În lipsa acordului exprimat în timpul vieţii, prelevarea de organe, ţesuturi sau celule de la o persoană decedată poate fi făcută numai cu consimţământul scris al cel puţin unuia dintre membrii majori ai familiei sau al rudelor, în ordinea prevăzută la articolul 81 din Codul civil.
Donarea de organe, ţesuturi şi celule de origine umană nu poate face obiectul tranzacţiilor comerciale. Încălcarea principiului donării voluntare şi neremunerate în vederea obţinerii unor câştiguri financiare sau a unor avantaje pentru sine sau terţi, precum şi constrângerea de orice fel a donatorului, este interzisă şi sancţionată.
