Bulgaria şi România au beneficiat din plin de integrarea lor în UE, în urmă cu cinci ani, profitând de miliardele de euro din fondurile comunitare, libera deplasare a persoanelor şi progresele înregistrate în combaterea corupţiei, chiar dacă recunosc că au avut aşteptări mai mari, susţine AFP într-o analiză. „S-au schimbat multe lucruri de la 1 ianuarie 2007: românii şi bulgarii pot călători liber în UE”, a declarat pentru AFP ministrul român pentru Afaceri Europene, Leonard Orban. Deşi restricţiile se menţin, sute de mii de bulgari şi două milioane de români şi-au găsit locuri de muncă în Italia, Spania sau Germania. Muncitori în construcţii sau infirmiere care îngrijesc persoanele în vârstă, ei au trimis familiilor lor din Bulgaria 680 de milioane de euro şi celor din România 2,7 miliarde de euro, în perioada ianuarie-octombrie 2011.
Pentru aceste două ţări foste comuniste, aflate printre cele mai sărace din Europa, intrarea în UE a fost însoţită de fonduri structurale importante: 6,67 miliarde de euro pentru Bulgaria şi aproape 20 de miliarde pentru România, puse la dispoziţie în perioada 2007-2013. În afară de acestea au fost şi ajutoarele pentru agricultură, în valoare de 13 miliarde de euro. Destinată reducerii diferenţei care le separă pe cele două ţări de membrii mai vechi ai clubului european, această mană a permis lansarea lucrărilor de modernizare a infrastructurii, chiar dacă procedurile complicate şi dificultăţile legate de confinanţare au întârziat încheierea numeroaselor lucrări la autostrăzi şi căi ferate. Nici suspiciunile de fraudă nu au lipsit, detzerminând Bucureştiul să îngheţe, în octombrie anul acesta, o parte din proiecte, pentru verificări aprofundate, în scopul de a evita blocarea banilor de către Bruxelles. În 2008, Comisia Europeană a îngheţat folosirea de către Sofia a sute de milioane de euro din fondurile de preaderare din cauza neregulilor.
Cele două ţări, supuse unei supravegheri stricte a UE în privinţa justiţiei şi luptei împotriva corupţiei, au adoptat reforme importante, chiar dacă mai sunt multe de făcut, recunoaşte AFP. În plină criză europeană a datoriilor, cele două ţări se numără printre cele cu datoriile cele mai mici şi cele mai disciplinate, preţul fiind, însă, o austeritate dureroasă.
Directorul Centrului Român pentru Politici Europene (CRPE), Cristian Ghinea, nu vede o transformare „radicală” în cei cinci ani de la integrarea în UE, dar vede schimbări vizibile. „Pentru prima dată, în satul bunicii mele există un serviciu de colectare a gunoiului. La fel se întâmplă şi în multe alte comune”, se bucură el. „Există şi o anumită deziluzie, deoarece aşteptările au fost prea mari, UE a fost considerată un fel de Moş Crăciun”, recunoaşte acesta.
