Istorie și viitor, la Ziua Bucovinei

0
545

Miercuri, 28 noiembrie, Facultatea de Drept a Universității din Craiova a găzduit un eveniment dedicat Zilei Bucovinei, în pragul aniversării Centenarului Marii Uniri.

Manifestarea a debutat cu intonarea imnului României, în interpretarea Corului Colegiului Militar „Tudor Vladimirescu”, pregătit de prof. Mirel Dorobanțu, iar în deschidere, decanul Facultății de Drept, prof. univ. dr. Sevastian Cercel, a adresat câteva cuvinte despre semnificația momentului: „Ne bucurăm că Facultatea de Drept a găzduit atât Ziua Basarabiei, în luna martie, cât și Ziua Bucovinei, în anul împlinirii Centenarului Marii Uniri. Anul 1918 rămâne în istoria națională o pagină de glorie creată de o generație extraordinară. Însă acest an nu este doar unul de excepție pentru istoria noastră, ci un moment pe care întreaga istorie europeană l-a trăit cu intensitate maximă. Principiul autodeterminării la finalul războiului mondial devenea unul de drept intern privat pentru că, invocând acest principiu, polonezii, românii au ajuns să-și construiască pentru prima dată în granițele istorice un stat național. Și acesta este contextul internațional în care, la sfârșit de noiembrie, Bucovina hotărăște să vină alături de vechiul regat, de țara mamă.”

Prof. univ. dr. Lucian Săuleanu, coordonator al Departamentului Românilor de Pretutindeni din cadrul Facultății de Drept, a transmis, cu această ocazie, un mesaj despre importanța reflectării asupra Centenarului și din alte perspective: „În aceste momente, cred că ar trebui să ne întrebăm în ce măsură am receptat noi acele momente și valori? Trebuie să regândim această spiritualitate ce ține de România Mare nu într-o formă statală, ci într-o cultură comună. Orice român, pe lângă o deplasare la Alba Iulia, cred că este dator și cu o vizită la Memorialul Durerii de la Sighetu Marmației. Să ne aducem aminte și de Fântâna Albă, pentru că Bucovina înseamnă și acest moment. 4000 de români au fost masacrați la data de 1 aprilie 1941 în Bucovina de Nord de către trupele sovietice pentru că au încercat să treacă granița dinspre URSS către România. Să ne amintim, așadar, în aceste clipe, nu doar de momente astrale, precum 1 decembrie 1918, dar și de momente tragice care rămân încrustate în istoria și memoria noastră și să ne gândim mai mult la recunoștința pe care trebuie să le-o arătăm acestor oameni. Să privim Centenarul și dincolo de 1918. Căci mai ales ceea ce a urmat a trasat istoria României, precum momentele esențiale din 1919 și 1920. Și să nu uităm că  România înseamnă sufletul generațiilor care au fost și vor veni și față de care avem o datorie.”

În cadrul evenimentului, a avut loc și prezentarea celor mai votate personalități de către public în cadrul proiectului „Zece Mari Craioveni”, dar și premierea celor 50 de liceeni din cadrul colegiilor partenere „Carol I”, „Frații Buzești”, „Elena Cuza”, „Gheorghe Chițu” și „Tudor Vladimirescu”, sub coordonarea profesorilor Luminița Gugu, Claudia Balaci, Delia Gîdăr, George Călăfeteanu, Cristian Stancu-Filipescu și Nori Cadea, care au propus o selecție proprie de figuri reprezentative în cadrul unor lucrări reunite și publicate într-o carte de către Acțiunea pentru Renașterea Craiovei, asociația care a coordonat proiectul.

Pe site-ul actiuneacraiova.ro, au fost acordate în total 3817 voturi, iar cele mai populare personalități în rândul publicului au fost, în ordine crescătoare: Nicolae Titulescu, Nicolae Romanescu, Jean Mihail, Titu Liviu Maiorescu, Petrache Poenaru, Mihai Pătrașcu, Elena Farago, George (Gogu) Constantinescu, Theodor Aman, Jean Negulesco.

„Ce am făcut noi a fost să lansăm o provocare către craioveni. Am considerat că acest proiect dedicat moștenirii istorice se înscrie, în felul său, în suita de evenimente dedicate Centenarului. Nu topul propriu-zis contează, ci încercarea de a aduce în lumină aceste nume din trecut. Ne-am dorit să arătăm că, de-a lungul istoriei, Craiova a avut personalități extraordinare. Trebuie să căpătăm mai multă încredere de sine atât noi, craiovenii, cât și noi, românii. Îi felicit pe toți liceenii și profesorii îndrumători care și-au rupt din timpul lor și au încercat să reînvie fărâme din istoria locală”, a transmis prof. univ. dr. Lucian Săuleanu.

Într-un discurs fermecător despre moștenirea culturală și istorică locală, prof. univ. Florea Firan a evocat, cu pasiune, trecutul: „Am fost invitat aici cu precădere pentru a spune câteva cuvinte despre istoria Craiovei. Timpul, însă, nu-mi este prieten în acest moment, căci sunt atâtea lucruri de povestit. Sunt atâtea nume care și-au lăsat amprenta în atâtea domenii, încât numai dacă începem să vorbim despre literatură, despre învățământ, despre cei care au trecut pragul Colegiului Carol I, iată, ai cărui elevi se află și astăzi aici, nu ne-ar ajunge minutele. Felicit inițiatorii proiectului 10 Mari Craioveni pentru această acțiune grozavă și pe acești tineri decani, cât și pe acești tineri din sală, pentru că se implică în astfel de activități.” În contextul Zilei Bucovinei, acesta a prezentat și o valoroasă carte semnată de scriitorul bucovinean Theodor Ștefanelii, „Amintiri despre Eminescu”, reeditată recent de Scrisul Românesc.

Eleve ale Colegiului Național „Elena Cuza” au interpretat melodii despre Bucovina, iar elevi ai Colegiului Național „Carol I” au recitat poezia „Din Bucovina către Bucovina”, de Vasile Larco. Și de această dată, Asociația Studenților Basarabeni din Craiova s-a alăturat celebrării prin momente muzicale.