Hăituită din toate părţile, agricultura îşi trăieşte agonia

1
119

Populaţia îmbătrânită, fragmentarea terenurilor şi lipsa de competenţe sunt principalele frâne în dezvoltarea spaţiului rural. Accesul redus la credite şi lipsa de competenţe au fost considerate principalii factori ai sărăciei rurale. Toate acestea sunt precizate în Strategia pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar pe termen mediu şi lung orizont 2020-2030, elaborată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. O realitate atât de cunoscută decidenţilor, dar care nu impresionează cu nimic. Timpul, cel mai mare inamic, lucrează în defavoarea noastră.

          Au trecut 25 de ani de la prefacerile postdecembriste şi specialiştii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale confirmă că, în sectorul agricol, bătem pasul pe loc. Poate chiar mai rău, involuăm, dacă ţinem cont de realităţile actuale din lumea satului. Astfel, ministerul de resort prezintă un proiect cu titlul Strategia pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar pe termen mediu și lung orizont 2020-2030. Asumându-şi ca prioritate elaborarea și implementarea unor politici agroalimentare adecvate pentru cetățenii României în calitate de consumatori, fermieri și procesatori, pentru sprijinirea creșterii competitivității agroalimentare și a dezvoltării durabile a spațiului rural, în condiții de siguranță alimentară și mediu înconjurător protejat, MADR expune de la bun început linia de start. Şi e totul cam întunecat. Accesul insuficient la finanţare, fragmentarea terenurilor, populaţia îmbătrânită, lipsa de competenţe sunt stările de fapt de la care pleacă analiza MADR. O dovadă mai clară a eşecului lamentabil în politica agricolă nici că se putea.

Viitorul bate la uşă

          Contextul global este înţeles de specialiştii MADR în linii reale, de transformare şi provocări pe termen lung. “Populaţia globală din ce în ce mai numeroasă, creşterea presiunii asupra resurselor naturale şi încălzirea globală determină un nou cadru de lucru. În Europa, îmbătrânirea populaţiei constituie, de asemenea, o provocare suplimentară. Toate acestea vor avea implicaţii profunde asupra agriculturii şi zonelor rurale. În timp ce, cererea mondială de alimente este în creştere, urbanizarea sporită, preţurile tot mai mari la input-uri, presiunea exercitată asupra resurselor de apă şi creşterea vulnerabilităţii culturilor şi animalelor la schimările climatice vor limita producţia alimentară”, se precizează în documentul MADR.

Unde suntem noi, caţarăcu potenţial agricol de neglijat, este clar pentru toată lumea. Că sunt de vină negociatorii aderării la U.E., pentru că nu au ştiut să lupte mai abitir pentru interesele fermierilor români; că producătorii autohtoni nu sunt atât de bine organizaţi în structuri asociative, care să le permită să aibă un cuvânt de spus în politica agricolă românească şi europeană; sunt tot atâtea justificări tardive. Creşterea economică a României, atât cât este în ultima vreme, se datorează, îndeosebi, exportului de cereale din anii agricoli sănătoşi.

Demografia, piatra de moară a României

Din prelucrările şi simulările statistice,ţaranoastră va înregistra una dintre cele mai dramatice rate de îmbătrânire şi scădere a populaţiei. Urbanizarea pare să câştige cât mai mult teren, iar lumea rurală va fi ameninţată de o adevărată bombă demografică. În Dolj, nu sunt puţine satele unde ofiţerul de stare civilă nu a mai completat de ceva ani un certificat de naştere sau de căsătorie. Migraţia celor din rural se face, şi în prezent, către state din Occident.

 Nimeni nu se gândeşte că, încă mai e timp pentru vitalizarea satului. Zeci şi sute de proiecte de recalificare şi asimilare a forţei de muncă din rural sunt doar praf în ochii. Mese rotunde, delegaţii bifate, bani justificaţi pe birotică şi ţăranul nostru rămâne ca la început. Prostit şi sărutat pe obraz. Pieţele de gross există doar pe hârtie, infrastructura locală încă mai are marjă de mişcare, cooperativele de credit sunt aproape inexistente.

 Şi, uite cum vom vorbi, şi peste 20-30 de ani de decăderea lumii rurale. Cum 45,7 % din populaţia României locuieşte în mediul rural, comparativ cu 23,6 % în U.E., orice strategie dusă până la capăt în interesul lumii rurale este imperios necesară. Mai adăugăm că, în ponderea PIB, sectorul agricol are o cotă relativ ridicată.

O treime din fermierii români, peste 65 de ani

România este una dintre țările europene cu cele mai favorabile condiții pedo-climatice pentru obținerea de producții agricole de calitate și în cantități semnificative, care poate să acopere un segment important al cererii interne de produse agro-alimentare. Şi, totuşi, randamentele sunt scăzute. Fărămiţarea terenurilor este cauza majoră a acestor producţii scăzute. I se adaugă distrugerea sistemului de irigaţii şi vârsta înaintată a fermierilor. 31% dintre agricultori au trecut de 65 de ani. Transferul între generaţii nu mai are loc. Cum un sfert dintre elevii de clasa a VIII-a din mediul rural nu promovează, viitorul e descumpănitor.

Cercetarea agricolă, blocată intenţionat

Structura de cercetare agricolă a României, încă, este cuprinzătoare. Peste 500 de cercetători lucrează în cele 60 de institute de profil, beneficiind de un fond de peste 30.000 de hectare. Şi aici, nasul fin al unora a adulmecat “urma” de profit. Retrocedări de tot felul, procese civile interminabile au dus la diminuarea loturilor experimentale de teren. Dacă mai adăugăm şi modesta finanţare de la buget a acestor institute avem tabloul complet al cercetării agricole.

Lipsa de atractivitate a profesiei de cercetător agricol, prin remunerarea jenantă se transformă într-un cui bătut cu tenacitate la acest capitol. Totuşi, încă pentru câţiva ani, graţie unor profesionişti formaţi în deceniile trecute, când “roata se învârtea”, avem speranţa că institutele vor mai trăi un pic. Vezi aici Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă ŞimnicCraiova, care a primit, recent, vizita Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu Şişeşti”, ce i-a confirmat prestigiul în cercetare. Specialişti de profil avem, numai că expertiza lor nu face doi bani în ochii superiorilor de la Bucureşti. Superiori care, anchetaţi acum pentru aderare la constituirea unui grup infracţional, ne-au arătat că funcţia era doar un mijloc de şantaj şi abuz faţă de directorii de deconcentrate din judeţ. Şi când te gândeşti că negociau fotolii judeţene de deconcentrate pentru 10.000 de euro!?

Urgenţe  de serviciu

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale îşi încheie Strategia cu pricina prin asumarea încheierii unor parteneriate. Chiar strategice le denumeşte, că tot este la modă sintagma. Sunt dorite parteneriate strategice pe termen lung cu ANCPI pentru a completa, actualiza şi finaliza cartea funciară şi cadastrul pentru terenurile agricole, cu MEN şi Centrul Naţional pentru Învăţământ Profesional şi Tehnic, care să aibă un impact direct asupra sporirii capacităţii şi performanţei din cercetare, parteneriate cu MFP şi cu MAI, cu scopul de a reduce activităţile ilegale de pe pieţele agroalimentare şi parteneriat cu MMFPS şi cu MFP cu scopul de a oferi o opţiune corectă de ieşire din sector şi de integrare cu sistemul de pensii, care ar putea fi dezvoltat complementar, odată cu introducerea impozitării în agricultură, punând la dispoziţie o resursă bugetară coerentă şi în continuă creştere.

1 COMENTARIU

  1. HAOSUL SI MARASMUL SOCIAL CREIAT DE METASTAZELE FOSTEI SECURITATI IN CEI 25 DE ANIL- AM CREIAT URMEAZA SANE FIE NUMAI DE BINE CUM NE URA EUROPA LIBERA

Comments are closed.