Armata japoneză poate participa la războaie în străinătate – pentru prima dată de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial – începând de ieri, odată cu intrarea în vigoare a unei reforme majore, dar controversate, în domeniul politicii securităţii. Această reformă aprobată de Parlament în septembrie, în pofida unei opoziţii publice acerbe – este una dintre politicile prioritate ale premierului Shinzo Abe. Noua legislaţie permite armatei să acţioneze în numele “autoapărării colective” pentru a ajuta aliaţii ţării, în special Statele Unite, principalul aliat al Japoniei în regiune. Japonia şi Statele Unite “se pot ajuta de-acum reciproc în situaţii de urgenţă. Această alianţă a fost consolidată de lege”, a declarat premierul japonez ieri într-o comisie parlamentară. “Ministerul Apărării şi Forţele pentru autoapărare (armata) vor îndeplini mai multe misiuni în baza noii legislaţii”, a anunţat într-o conferinţă de presă Gen Nakatani, ministrul nipon al Apărării. Bătălia în vederea modificării legislaţiei a început în 2014, după ce Cabinetul Abe a aprobat o eventuală utilizare mai mare a forţei de către armată în străinătate, printr-o reinterpretare a Constituţiei. Însă numeroşi avocaţi şi experţi constituţionali continuă să considere că pachetul legislativ care a intrat în vigoare încalcă Legea fundamentală pacifistă adoptată după înfrângerea Japoniei în al Doilea Război Mondial. Articolul 9 al Constituţiei interzice să se recurgă la forţă în vederea soluţionării disputelor internaţionale. Susumu Murakoshi, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Barourilor Japoneze (JFBA), a declarat ieri că intrarea în vigoare a reformei este “împotriva constituţionalismului” şi a denunţat faptul că a avut loc fără parcurgerea procedurilor necesare în vederea amendării Constituţiei. Noua legislaţie “creşte riscul ca Japonia să se implice în conflicte militare”, a avertizat Murakoshi. Katsuya Okada, liderul Partidului Democratic, principala formaţiune japoneză de opoziţie, a îndemnat puterea luni, la un miting în faţa sediului Dietei (Parlamentul bicameral japonez), să renunţe la aceste legi. “Premierul Abe a schimbat interpretarea Constituţiei prin forţă. Este în regulă, oare, să se schimbe pacifismul Constituţiei atât de uşor?”, a denunţat el. Shinzo Abe a argumentat că reforma este necesară în vederea adaptării ţării la mediul securităţii în Asia de Est, inclusiv faţă de o consolidare a armatei chineze şi o agresivitate tot mai mare a Beijingului pe mare şi în faţa ameninţării nucleare nord-coreene. Potrivit unui sondaj realizat în weekend de către agenţia Kyodo News, 39% dintre persoanele intervievate s-au declarat în favoarea noii legislaţii în domeniul securităţii, însă 49,9% o resping.
