Medicii doljeni au diagnosticat primele cazuri de gripă din acest sezon. Ambele au fost confirmate de Institutul Cantacuzino, cu virus gripal tip AH1. Potrivit specialiştilor din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică, cei doi pacienţii prezintă o evoluţie bună a stării de sănătate. Tot în judeţul Dolj, alte 350 de persoane au fost diagnosticate cu pneumonie, în doar o săptămână.
Reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) au anunţat că în ultima săptămână, s-au înregistrat 1.031 de cazuri de infecţii acute ale căilor respiratorii superioare şi 358 de cazuri de pneumopatii acute. Câţiva dintre bolnavii diagnosticaţi cu afecţiuni respiratorii au avut nevoie de internare în spital pentru a fi ţinuţi sub supraveghere de medici. Numărul total al cazurilor de viroze respiratorii înregistrat în această săptămâna (1.389) este mai scăzut faţă de valoarea înregistrată în săptămâna anterioară (1.622) şi se încadrează în evoluţia multianuală.
Vaccinarea antigripală rămâne principala măsură de protecţie
În aceste condiţii, cei care prezintă semne de răceală ar trebui să nu ezite să anunţe medicul de familie. Pentru prevenirea apariţiei altor cazuri de gripă, medicii din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Dolj recomandă populaţiei să respecte o serie de măsuri. Printre acestea, să ţină cont de regulile de igienă.
Vaccinarea antigripală rămâne însă cea mai importantă metodă de prevenire a infecţiei şi în special a complicaţiilor cauzate de infecţia gripală. În aceste condiţii, peste o mie de doljeni au fost vaccinaţi împotriva gripei în ultima săptămână. Imunizarea este importantă în special pentru persoanele cu risc de complicaţii asociate gripei şi pentru persoanele care îngrijesc aceste personae, care beneficiază de vaccin gratuit prin cabinetele medicilor de familie.
De asemenea, medicii au precizat că foarte importantă este spălarea frecventă a mâinilor, cu apă şi săpun, în special în situaţii de participare la activităţi publice – locul de muncă, şcoală şi unităţi de alimentaţie publică. „În caz de strănut, folosirea batistelor, din hârtie, de unică folosinţă care previn răspândirea picăturilor potenţial infectate în mediul ambiant. Este recomandată evitarea aglomeraţiilor din locurile publice, deoarece există un risc mare de transmitere a infecţiilor respiratorii de la persoane aparent sănătoase, deja infectate – care pot transmite agenţii cauzali ai infecţiei între momentul infectării si apariţia primelor manifestări de boală”, a precizat dr. Ştefan Popescu, purtător de cuvânt al DSP Dolj.
Automedicaţia nu este recomandată
Pentru persoanele vârstnice, în special cele cu afecţiuni cronice cardiace şi respiratorii, recomandarea este de a se feri pe cât posibil de deplasările care creează premisele îmbolnăvirii sau a apariţiei complicaţiilor afecţiunilor existente. În cazul în care apar primele semne de boală – febră, dureri de cap şi de gât sau tuse – trebuie anunţat telefonic, în cel mai scurt timp posibil, medicul de familie. În caz de agravare a acestor semne, în special în cursul nopţii sau în zilele nelucrătoare, poate fi apelat gratuit Numărul Unic pentru Apeluri de Urgenţă 112 sau persoanele afectate se pot prezenta la camerele de gardă ale celui mai apropiat spital.
Nu în ultimul rând, medicii avertizează asupra unui obicei pe care persoanele afectate de viroze respiratorii îl au: acela de a lua medicamente fără a consulta în prealabil un doctor. Specialiştii susţin că automedicaţia devine o mare problemă, în această perioadă a anului, odată cu creşterea numărului de persoane care au probleme din cauza virozelor respiratorii şi a pneumoniilor. O astfel de atitudine ar putea determina apariţia mai multor probleme medicale. Potrivit medicilor, automedicaţia cu antibiotice în cazul virozelor respiratorii este una eronată, care poate avea efecte secundare. Asta pentru că virozele respiratorii sunt în proporţie de 90% de origine virală şi nu răspund la tratamentul cu antibiotice. Administrarea abuzivă de antibiotice poate avea ca rezultat negativ, în timp, apariţia rezistenţei la acest tip de medicamente. În aceste condiţii, în momentul în care organismul se confruntă cu infecţii bacteriene, antibioticele nu îşi mai fac efectul.
