În inima Olteniei, mai precis în Craiova, în urmă cu 55 de ani, se puneau bazele unui veritabil centru de cercetare științifică, în cadrul căruia culegerea, analiza și valorificarea informațiilor din teren, din arhive și a constructelor cognitive aveau să devină o realitate imediată. Și totul a început cu personalitatea lui C.S. Nicolaescu Plopșor, un titan al cercetării socio-umane, un vizionar la timpului său, dar mai ales un spirit enciclopedic aflat pe un traseu de permanentă acumulare intelectuală și umană.
La 29 decembrie 1965, Prezidiul Academiei Române a hotărât înființarea,la Craiova, a Centrului de Istorie, Filologie și Etnografie.Ca director a fost numit Academicianul C. S. Nicolăescu-Plopșor.Era debutul temerar pentru o misiune nobilă, în cadrul căreia cercetarea științifică și valorificarea tezaurului arhivistic aveau să creeze un important corp academic în localitatea doljeană.
Institutul din Craiova, care poartă numele fondatorului săucu mândrie, dar și cu o profundă exigență firească, primește în acest an o dovadă de maturitate, nu doar prin împlinirea a 55 de ani de activitate de cercetare prolifică, dar mai ales prin continuarea anvergurii profesionale a celor ce au urmat la conducerea acestuia.
Component al vieţii ştiinţifice şi culturale din Oltenia,Institutul craioveanși-a schimbat, de-a lungul timpului, atât sediul, cât și titulatura. De la înființare și până în februarie 1970 a purtat denumirea de Centrul de Istorie, Filologie şi Etnografie. În februarie 1970, a primit denumirea de Centrul de ŞtiinţeSociale (trecând sub îndrumarea Academiei de Ştiinţe Sociale şiPolitice a R.S. România, iar din 1973 până în 1989 sub îndrumarea Universităţii din Craiova). După evenimentele din decembrie 1989, instituția a trecut din nou în subordinea Academiei Române primind denumirea de Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova, funcționând sub această titulatură până în august 1998, an în care, conform art. 1 al Hotărârii nr. 503 din 18 august 1998, a primit denumirea de Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova „C. S. Nicolăescu-Plopşor”.
Cu un colectiv format, în prezent, din peste 20 de cercetători științifici, doctori șidoctoranzi, instituția este o prezență de excepție, unică în Oltenia, o instituție academică importantă a sistemului de cercetare românesc. Structurat,începând cu anul 2012, pe două departamente științifice (Istorie-Arheologie și Etnografie-Filologie-Filosofie)și un departament administrativ, în cadrul Institutului sunt acoperitedomenii de cercetare variate, cu teme de interes ce vizează, în primul rând,regiunea Oltenia, dar și zonele geografice învecinate, româneşti şi balcanice.
Culegerea, prelucrarea şi valorificarea imensului tezaur arheologic, arhivistic, lingvistic, etnografic existent în zonă, precum și studierea conexiunilor cu ariile culturale europene,alcătuirea de monografii ale personalităţilor locale şi naţionale, a unor studii privind localităţile sau diferite evenimente şi fenomene din istoria naţională sau universală, toate acesteaau constituitteme de interes pentru cercetătorii din cadrul instituției.
În ultimii ani, cercetarea se realizează pe baza unor programe de cercetare aprobate decătre prezidiul Academiei Române şi de granturi obţinute prin concurs. „Habitatul de la sfârşitul epocii bronzului şi începutul primei epoci a fierului în sud-vestul României”, „Structuri sociale, norme şi elite în sud-vestul României (sec. XVI-XX)”, „Dicţionarul personalităţilor din Oltenia”, „Cultură şi civilizaţie urbană în stânga Dunării de Jos”, „Biserică şi societate în sud-vestul României (secolele XIV-XX)”,„Civilizaţia tradiţională românească”, „Interferenţe culturale şi spirituale între societăţile de tip tradiţional (rurale) şi industrial (urbane) în stânga Dunării de Jos”, „Cultură populară şi dinamica mentalităţilor în sud-vestul României”,„Contribuţii la cunoaşterea societăţii româneşti conpemporane”,„Antropologie filosofică. Filosofia culturii şi axiologia”, „Revoluţie şi mentalitate în Ţara Românească. O istorie culturală a evenimentului politic” etc.suntdoarcâtevadintretemele de cercetareabordate.Prin rezultatele cercetărilor, materializate în studii, articole și lucrări de înaltă ținută științifică, multe dintre acestea primind recunoaștere academică, colectivul de cercetători din cadrul acestei prestigioase instituții și-a adus o contribuție incontestabilă în păstrarea identității noastre, în cunoașterea și valorizarea patrimoniului cultural, dar și în promovarea valorilor culturale naționale în circuitul internaţional.
Conferințele cu participare națională și internațională, simpozioanele, sesiunile de comunicări științifice, mesele rotunde și lansările de carte au fost și sunt o realitate curentă a activității desfășurate în cadrul instituției. De-a lungul anilor, ICSU„C. S. Nicolăescu Plopşor”a fost organizator sau partener în comitetul de organizare a unor manifestări de prestigiu precum: „Colloque de la Commission d’histoire de l’Académie Roumaine et de l’Académie Polonaise des Sciences” (2005), „Sesiunea a XI-a a Comisiei bilaterale a istoricilor dinRomâniaşiRusia” (2006), „Colocviulgrupului de istorici franco-români” (2006),„Al XI-lea Colocviu al Romaniştilor din Europa Centro-Orientală şi din Asia” (2007), Imagine şi putere politică în Secolul de aur (sec. XVI-XVII) (2010), „La voz de Clío: instrumentos y representaciones del poder en la comedia histórica barroca” (2011), „Instituţiile juridice româneşti la 150 de ani de la reforma legislativă a lui A. I. Cuza/Romanian juridical institutions at 150 years of the legislative reform of A. I. Cuza” (2014), „Cultura populară în România. Context istoric şi specific cultural” (2014),Congres internaţional: Biserică, cultură şi societate în secolele XVI-XVII (al VI-lea Colocviu internaţional al Secolului de Aur) (2015), Conferinţa Internaţională May 9 – Europe Day (2015) ş.a.
Un rol important l-au avut revistele editate de Institut: „Arhivele Olteniei”, „Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane «C. S. Nicolăescu Plopşor»” şi „Hispanica felix”. Acreditate CNCS şi incluse în baze de date internaţionale, revistelese bucură și în prezent de un prestigiu înalt, de o recunoaștere științifică binemeritată.
Acum, la ceas aniversar, putem să afirmăm că suntem onorați de colectivul de cercetători, de colaboratori și personalități ale lumii academice și universitare, alături de care am scris o frumoasă pagină de cultură și civilizație din infinitul istoriei.
Directorii Instituției: C. S. Nicolăescu Plopşor (1965-1968), prof. univ. dr. Gheorghe Ivănescu (1968-1971), prof. univ. dr. Dumitru Şandru (1971-1972), prof. univ. dr. Traian Lungu (1972-1973), prof. univ. dr. docent Titu Georgescu (1973-1975), prof. univ. dr. Constantin Bărbăcioru (1975-1979), prof. univ. dr. Ion Pătroi (1979-1990), prof. univ. dr. Gheorghe-Mihai Popilian (1990-1998), prof. univ. dr. Vladimir Osiac (1998-2001), prof. univ. dr. Cezar Avram (2001-2019).
Premii acordate de Academia Română: Avram Cezar Gabriel, Deceniul stalinist. Colectivizarea în faţa istoriei, premiul „MihailKogălniceanu” al Academiei Române; Anca Ceauşescu, Aşezările rurale din Câmpia Băileştiului (cu elemente de etnografie), premiul „Simion Mehedinţi” al Academiei Române;Sevastian Cercel, Drept civil. Teoria generală a actelor cu titlu gratuit (coautor), premiul „Andrei Rădulescu” al Academiei Române, Sevastian Cercel, Întreţinerea în contextul drepturilor fundamentale (coautor), premiul „Nicolae Titulescu” al Academiei Române; Ileana Cioarec, Boierii Glogoveni, premiul „Nicolae Bălcescu” al Academiei Române; Dinică Ciobotea, Istoria moşnenilor I-1 (1829-1912), premiul „Nicolae Bălcescu” al Academiei Române;Gheorghe Dănişor, Filisofia dreptului. Marile curente (coautor), premiul „Simion Bărnuţiu” al Academiei Române; Gheorghe Iordache, Ocupaţii tradiţionale pe teritoriul României:studiu etnologic, premiul „Simion Florea Marian”; Simona Lazăr, Sfârşitul epociibronzului şi începutul epocii fierului în sud-vestul României, premiul „Dimitrie Onciul” al Academiei Române; Nicolae Mihai, Revoluţie şi mentalitate în Ţara Românească (1821-1848). O istorie culturală a evenimentului politic, premiul „Nicolae Bălcescu” al Academiei; Ion Militaru, Autonomia umbrei, premiul „Mircea Florian” al Academiei Române.
