RFI: Zelinski, la mijlocul mandatului, un actor în criză acută de inspiraţie

0
265

Volodimir Zelinski, preşedintele Ucrainei, în dialog cu 32 de jurnalişti selectaţi pentru conferinţa sa de presă, de vinerea trecută, în speranţa că vor fi manipulaţi, astfel încât să nu fie prea critici şi-ar fi dorit să treacă în revistă succesele sale în lupta cu oligarhia şi gradul avansat de pregătire a armatei în cazul unei invazii ruseşti. Dar s-a întâmplat exact contrariul, deoarece conferinţa de presă a trebuit să fie organizată pe fondul unui scandal care se pare că are tot potenţialul să se transforme într-o criză politică prelungită. Aşadar, motivul pentru care Zelinski s-a trezit înconjurat de o presă atât de ostilă stă în spatele unei operaţiuni secrete a armatei ucrainiene care a eşuat în tentativa unei trădări la cel mai înalt nivel al statului.

Operaţiunea de momire şi capturare a 33 de mercenari a început undeva 2018. La capătul acestei operaţiuni, serviciile secrete ale armatei ucrainene, realmente ar fi putut aplica o lovitură decisivă FSB-ului rusesc, relevând metodele războiului hibrid cu ajutorul mercenarilor perfectat de Rusia începând cu 2014.

Pe fondul pandemiei de Covid, sute de mercenari care au luptat in Donbass sub umbrela companiei de protecţie şi securitate ”Wagner”, în realitate o platformă de mercenari sponsorizată de oligarhul rus Ievghenii Prigojin, supranumit şi ”bucătarul lui Putin”, aşadar, corp paramilitar care prestează servicii militare sub acoperire în interesul statului rus, şomau deja de peste un an în oraşele din Rusia.

Ideea serviciilor secrete ucrainene a constat în înfiinţarea unei firme fantome de recrutare, similare cu compania Wagner, firmă care a recrutat mai multe zeci de mercenari cu experienţă, foşti combatanţi împotriva Ucrainei în Donbass, şi, care au fost contractaţi fictiv pentru a păzi platforme petroliere în Venezuela. În realitate, în spatele acestei legende pe care au crezut-o atât mercenarii, cât şi serviciile secrete ruse, aceşti mercenari, au fost momiţi în Minsk în iulie 2020, după care ar fi trebuit să fie îmbarcaţi într-o cursă a companiei aeriene Turkish Airlines, iar în timpul zborului în spaţiul aerian al Ucrainei, nava ar fi trebuit pusă la sol sub o ameninţare falsă cu bomba, iar, drept urmare a acestei aterizări, grupul de mercenari ar fi fost arestat şi deferit justiţiei ucrainene.

Operaţiunea a eşuat în ultima sa fază, înaintea îmbarcării mercenarilor ruşi pentru cursa aeriană spre Istanbul, atunci când şeful administraţiei prezidenţiale ucrainene, Andrii Ermak, a amânat îmbarcarea în baza unui ordin verbal adresat şefului serviciilor secrete a armatei ucrainene, generalul Vasili Burba, ca mai apoi să-l înştiinţeze şi pe Aliaksandr Lukaşenko, prin telefon, se pare, de prezenţa mercenarilor ”Wagner” pe teritoriul Belarusului. A urmat reţinerea acestor mercenari de către KGB-ul belarus şi returnarea acestora, teferi şi nevătămaţi, în Rusia.

La acest moment nici măcar nu putem afirma că Zelenski se află la începutul acestei crize. Criza a început în realitate în august 2020, doar că aceasta a fost ţinută sub capacul autorităţii oficiului prezidenţial, timp în care Zelenski se pare că a minţit repetat despre natura acestei operaţiuni de spionaj, a rolului său de supervizare a operaţiunii, impunând nenumărate restricţii asupra corpului de ofiţeri GUR şi SBU, inclusiv asupra generalului Burba, cel care a gândit şi condus această operaţiune.

Dar, iată că investigaţia agenţiei Bellingcat, cea care a mai cauzat un cutremur de investigaţie jurnalistică cu un an în urmă despre otrăvirea lui Navalnîi în Rusia, a adus această criză în prim-plan şi, din câte se pare, criza numită ”Wagnergate” va eroda puternic restul mandatului de preşedinte a lui Zelenski.

Conferinţa de presă de vineri, a fost dominată de încercarea lui Zelenski de a-şi justifica decizia de a casa această operaţiune şi de a îndreptăţi doi înalţi funcţionari de stat, ambii membri ai administraţiei prezidenţiale şi apropiaţi ai preşedintelui. Ambii înalţi demnitari au fost desemnaţi aproape în unison de presa ucraineană drept ”cârtiţe” în serviciul Rusiei.

Este vorba despre Andrii Ermak şi Ruslan Demcenko. Dacă cel dintâi este cunoscut ca fiind eminenţa cenuşie a administraţiei Zelenski, atunci cel din urmă este un funcţionar care a făcut carieră în administraţia preşedintelui fugar Viktor Ianukovici şi ar fi trebuit lustrat conform legii ucrainene.

Însă, începând cu iunie 2020, Demcenko a fost numit secretar adjunct al Consiliului de Securitate şi Apărare a Ucrainei responsabil pe chestiuni de spionaj. Ei bine, reputaţi jurnalişti de investigaţie de la Kiev, au corelat numirea lui Demcenko cu eşecul a nu mai puţin de 7 operaţiuni speciale ale serviciilor secrete ale Ucrainei de la numirea sa în funcţie.

La acest moment criza ia amploare la Kiev. Aşa cum ne-am obişnuit au reapărut în discursul public termenii de maidan şi zrada, adică răscoală şi trădare. De partea sa, agenţia de investigaţie Bellingcat prin vocea lui Hristo Grozev a anunţat că investigaţia pe care au publicat-o pe 17 noiembrie este doar începutul. Urmează ca în viitorul apropiat să fie lansat un documentar în baza acestei investigaţii şi, chiar, scenariul acestei operaţiuni să servească la turnarea unui film artistic la Hollywood, aşa cum a afirmat Grozev. Iar pentru preşedintele Zelenski, fost comedian profesionist, se pare că nu va mai exista diferenţă între scenarii de film şi scenarii de viaţă.