Scumpe ne sunt Zilele Craiovei!

0
234

Miroase şi mergi mai departe! La asta s-a rezumat ediţia din acest an a Zilelor Craiovei pentru mulţi dintre locuitorii oraşului, sărăciţi de criză şi de şomajul ridicat. Ofertele au fost bogate, însă destui craioveni nu au putut să-şi permită mai mult decât o porţie de mici şi un pahar cu bere, preţurile afişate zdruncinându-le bugetul. 

Centrul Craiovei a fost, sâmbătă şi duminică, aproape neîncăpător pentru miile de craioveni care au luat cu asalt produsele expuse de comercianţii veniţi de Zilele municipiului. Pe Unirii, s-au aflat corturile cu vestimentaţie de iarnă, acestea fiind cele mai vizitate. Ciorapi groşi din lână, căciuli, cojoace, geci şi papuci din piele, fulare şi mănuşi călduroase i-au atras pe craioveni. Mulţi au încercat, puţini au cumpărat din cauza preţurilor piperate. De exemplu, o haină din piele putea fi cumpărată la preţuri pornind de la 500 lei. O şepcuţă, tot din piele, nu se vindea mai jos de 100 de lei. Cei mai mulţi cumpărau mănuşi şi ciorapi, mai accesibile care preţ, între 10 şi 30 de lei. Domnişoarele şi doamne au avut de unde să-şi aleagă eşarfe elegante, iar domnii – curele şi portofele din piele. Pentru că tot vine iarna, comercianţii au scos la vânzare pături groase din lână pe care le dădeau la preţul de 300 de lei.

Tincturi şi săpunuri naturiste

Producătorii de produse naturiste nu au scăpat nici ei ocazia să profite de vadul de cumpărători şi şi-au expus produsele. Ceaiuri anti-stress, preparate pe bază de propolis, tincuri, pilule pentru slăbit îi invitau pe craioveni să le cumpere. Şi aici, cumpărătorii aveau o reţinere, motivul fiind acelaşi: preţurile puţin cam mari. De exemplu, un borcănaş cu miere de albine, polifloră, ajungea la 15 lei. Pe o altă tarabă, găseai conserve şi preparate ecologice, printre care zacuscă, dulceţuri şi chiar murături. Ca să vă faceţi o idee, un recipient de 400 de grame de zacustă se vindea la preţul de 15 lei. Ca să te convingi de calitatea produsului, puteai să faci o mică degustare înainte. Tot la capitolul produse naturiste, existau şi săpunuri cu diverse arome şi ingrediente. Aici aveai, ce-i drept, o opţiune: cojiţa de săpun – 10 lei, iar dacă preferai întreg săpunul – 110 lei. Cei mai mulţi mergeau pe varianta minimă: mirositul la tarabă.

Tradiţionalele româneşti, învinse de gogoşile greceşti

Pe strada Popa Şapcă şi-au întins tarabele comercianţii cu produse din bucătăria tradiţională românească. Aici găseai de la pastramă de oaie, afumată sau crudă, cârnaţi, subţiri cât degetul sau foarte groşi; caltaboşi, tobă şi până la brânzeturi de toate modele: de burduf, sărată, caş. Un kilogram de brânză de Sibiu, de exemplu, era 28 de lei, prea scumpă pentru majoritatea buzunarelor. La un stand se aflau roţi mari de caşcaval delicios, de mai multe sortimente. Deşi arăta apetisant, în faţa tarabei nu se afla nici un cumpărător, şi asta tot din cauza preţurilor. Cei care se apropiau erau serveţi cu câte o şuviţă, pe lama cuţitului, pentru degustare. Tot în această zonă, puteai găsi şi tot felul de băuturi: ţuică de fructe, pălincă de Bihor sau de Oradea, dar şi vinuri aduse din Republica Moldova. Toate la preţuri pentru directori. Cu stomacul plin de mirosuri îmbietoare, craiovenii s-au putut îndrepta, în sfârşit, spre rulotele de la care se puteau cumpăra gogoşi-ineluş greceşti, la preţuri normale: între 3 şi 5 lei, porţia de gogoşi, glazurate cu ciocolată albă sau dulceţuri de diverse arome.

La grătare, înainte!

Începând de la Prefectură şi până spre Teatrul Naţional, zona era înţesată de grătare încinse. Pe jăratic se perpeleau fripturi pentru toate gusturile: frigărui din piept de pui, fripturi uriaşe de porc, cârnaţi  rulaţi sub formă de melc, pastramă de oaie. În funcţie de preferinţe, puteai să-ţi îmbunătăţeşti meniul cu câte o porţi de cartofi prăjiţi sau una de murături asortate. Pentru cei care preferau mâncarea ţărănească, alternativa pentru franzela feliată erau lipiile coapte chiar sub ochii clientului. Deşi preţurile nu erau tocmai cele mai rezonabile, oamenii au scos din buzunar câte 15 lei pentru o frigăruie, 4 lei pentru o porţie de cartofi prăjiţi sau 5 lei pentru o porţie de 100 de grame de hamsie prăjită şi au mers să le savureze la corturile din faţa gătarelor. Spre seară, când au venit cei mai mulţi oameni în centru, la mese deja nu mai găseai aproape nici un loc.

Micul, regele oltenilor

La mare cinste însă, în topul atracţiilor de Zilele Craiovei, a tronat mititelul cu muştar. Îl găseai pe toate grătarele şi îl vedeai aproape în toate farfuriile. Fierbinţi şi rumeni, cu aroma inconfundabilă de usturoi şi condimente, era pur şi simplu irezistibil pentru majoritatea. Pe lângă o frigăruie sau o suviţă de pastramă, fiecarea îşi mai punea alături şi vrei doi-trei mititei. Oferta era aceeaşi peste tot, 3 lei, micul cu pâine şi muştar, şi era considerată în ton cu lista de preţuri pe care au afişat-o comercianţii la această ediţie, adică puţin cam piperată. Cei care îi serveau cu poftă făceau glume spunând că, pe semne, cei care îi vindeau intenţionau să ţină în frâu apetitul oltenilor pentru acest preparat culinar şi numai de aceea au pus un preţ aşa de mare pe capul lui. Egala la preţ paharul cu bere, care se vindea la dozator şi care nu trebuia să lipsească de lângă un astfel de meniu.