Mai multe biserici din Craiova îşi vor sărbători, mâine, hramul

0
380

Sărbătoarea Tuturor Sfinţilor are o însemnătate aparte pentru mai multe lăcaşuri de închinare din Oltenia. La Craiova, trei biserici sunt închinate „Tuturor Sfinţilor”. 

Astfel, în incinta Centrului eparhial, Paraclisul mitropolitan „Toţi Sfinţii” va îmbrăca haină de sărbătoare duminică, 30 iunie. Lăcaşul de închinare a fost construit din lemn, la începutul anilor 1780, în localitatea gorjeană Tălpăşeşti. Biserica a fost strămutată la Craiova în timpul păstoririi ca Mitropolit al Olteniei  a Preafericitul Părinte Patriarh Teoctist, în anul 1975.

Biserica „Hagi Enuşi” este, de asemenea, închinată „Tuturor Sfinţilor”. Se numără printre puţinele lăcaşuri de cult craiovene, monument-istoric, unde se mai păstrează clopotniţa originală. Istoria bisericii este strâns legată de numele negustorului Nicolae Ceauşoiul sau Ceauşescu, aşa cum este menţionat în actele bisericii şi în pisanie. Ctitoria sa a fost ridicată pe temelia vechii Mănăstiri „Toţi Sfinţii”, între anii 1792-1800, în timpul domnitorului Mihail Constantin Şuţu şi al episcopilor de Râmnic, Filaret şi Nectarie. Pe lângă ctitorul principal, documentele mai menţionează şi pe alţi negustori care au luat parte la construirea bisericii. La sfinţire, pe lângă vechiul hram, ctitorii l-au ales ca ocrotitor şi pe Sfântul Mucenic Pantelimon. În decursul timpului, Biserica „Hagi Enuşi” a fost cunoscută de craioveni sub mai multe denumiri. Locuitorii Băniei au ştiut-o sub numele hramului vechii mănăstiri a Tuturor Sfinţilor, care s-a păstrat până în anul 1782. După înfiinţarea Târgului din Afară, datorită aşezării, ea era cunoscută sub numele de „Biserica Târgului de Afară”. Astăzi ea se numeşte „Hagi Enuşi”, după numele unuia dintre fraţii fiului adoptiv al familiei ctitorului.

Hram va fi mâine şi la Biserica „Toţi Sfinţii – Băşica”, unde se sărbătoreşte un an de la resfinţire. A fost construită între anii 1710 şi 1730, de familia paharnicului Chiriac Jianu. Arhitectura este în formă de corabie. Numele de „Băşica” i se datorează turlei iniţiale, care fusese construită în formă sferică, atrăgând privirile vizitatorilor. În urma cutremurului din 1830, biserica a fost grav avariată, laolaltă cu turla, care s-a prăbuşit, nemaiputând fi reconstituită. În locul ei a fost ridicată o nouă turlă din bârne de stejar tencuite, care se păstrează şi astăzi.