Nisipurile de aur…de la Călăraşi

1
126

Călăraşiul surprinde plăcut de la an la an şi a devenit, treptat, o comună în care, aşa cum îi place primarului Vergică Şovăilă să spună, oamenii nu trebuie să simtă diferenţa dintre rural şi urban. Cine n-a mai trecut demult prin zonă se poate declara uimit de schimbarea de peisaj: o primărie modernă, cum multe oraşe nu au, parcuri şi ronduri de flori de-a lungul şoselei, dar, mai presus de toate o infrastructură de invidiat. Localnicii mai beneficiază însă de un avantaj, de data aceasta dăruit de natură. Solul nisipos, pe care deşi alţii ar fi tentaţi să-l numească Sahara Olteniei, călărăşenii au ştiut să-l transforme în „nisipurile de aur”. Pe aceste terenuri se cultivă pepeni, viţă de vie, dar şi cartofi, roşii sau ardei, iar marele atu este că producătorii ies pe piaţă printre primii. Singura problemă, pentru care autorităţile locale caută încă o soluţie, rămâne cea legată de înfiinţarea unui en-gros la Călăraşi, prin intermediul căruia agricultorii să-şi vândă produsele fără a mai fi nevoie de intermediari.  

Vergică Şovăilă

Pe primarul de la Călăraşi, Vergică Şovăilă, l-am găsit, într-una din zilele săptămânii trecute, dând ultimele indicaţii legate de curăţenia de primăvară din comună. De pe marginea străzii principale, care străbate localitatea de la un capăt la altul, au fost ridicate demult gunoaiele, iar în loc au fost plantate flori. Parcurile, şi cel din Călăraşi şi cel din Sărata, s-au transformat acum, odată cu vremea frumoasă, în adevărate oaze de verdeaţă şi bucurie. Comuna Călăraşi, în mod evident, se dezvoltă. Localitatea va fi canalizată integral prin Masterplanul iniţiat de Consiliul Judeţean Dolj, iar în ceea ce priveşte alimentarea cu apă, aproape toată comuna este racordată la reţeaua de alimentare cu apă potabilă.

Prima lucrare de anvergură la Călăraşi a fost alimentarea cu apă care s-a realizat, pe aproximativ 7 kilometri, cu fonduri de la Banca Mondială. Dar câştigul cel mare a fost că acolo am construit bazinul şi clădirea unde sunt pompele, clorinarea, deci toată gospodăria de apă. Asta a fost acum vreo zece ani. După care, sigur, ne-am extins prin Ordonanţa de Guvern nr. 7. La Călăraşi avem în jur de 20 de kilometri. Din păcate nu am încheiat alimentarea cu apă. Suntem însă prinşi pe Masterplan şi în acest an, din câte am înţeles va începe lucrarea şi pe canalizare şi pe diferenţa pentru alimentarea cu apă. La Sărata alimentarea cu apă este, în schimb, încheiată”, a explicat, Vergică Şovăilă, primarul comunei Călăraşi.

Căminul Cultural va fi modernizat anul acesta

Tot anul acesta va fi modernizat şi Căminul Cultural din localitate. Primăria Călăraşi are disponibilă o sumă de 5 miliarde de lei vechi, de la bugetul local, pe care o vor investi în lucrările de reamenajare. Şantierul a început chiar din această primăvară şi se va extinde şi la corpul de clădire în care funcţionează acum biblioteca din comună. Primarul Vergică Şovăilă a precizat că intenţionează să amenajeze o sală de lectură, separată de depozitul de carte – care deţine o colecţie impresionantă de 14.000 de volume.

În imediata apropiere a căminului, în parcul din curtea Primăriei, deşi puţini ştiu, se află fântâna-testament a îndrăgitei interprete de muzică populară Maria Tănase. Împodobită cu un brâu de piatră şi un foişor elegant, lucrat în lemn, fântâna poartă inscripţionate cuvintele Mariei Tănase: „Pe un drum secetos dornic de apă să se scobească adânc o fântână pentru drumeţii însetoşaţi”.

„Avem cea mai bogată structură şcolară”

Şi infrastructura şcolară a beneficiat de numeroase îmbunătăţiri aduse în ultimii ani. Au fost reparate şi modernizate în totalitate cele două şcoli din comună, iar structura şcolară este, într-adevăr, una amplă. Peste 1.400 de elevi învaţă în unităţile de învăţământ din localitate. Aici există şi o şcoală post-liceală pentru asistenţi generalişti şi farmacişti, precum şi un liceu. Primarul şi-a propus ca, în acest an, să extindă reţeaua de educaţie cu două grădiniţe, dintre care una cu program prelungit şi una cu program normal.

Am modernizat Căminul Cultural pe interior, iar pe exterior urmează în acest an. Cele două şcoli au fost modernizate în totalitate pornind de la acoperiş, tencuieli şi până la mobilier şi laboratoare. Avem cea mai bogată structură şcolară pentru că la Călăraşi avem peste 1.400 de elevi în şcolile generale şi la liceu. În afară de asta, mai avem o postliceală pentru asistenţi generali şi asistenţi de farmacie”, a precizat Vergică Şovăilă.

Pepenii au fost plantaţi sub tunele

Antrenaţi în schimbările pe care le văd în jurul lor, în fiecare an, localnicii se îndârjesc la muncile câmpului, ridicând în fiecare an numărul tonelor de fructe şi legume care ies din mâinile lor. Anul acesta s-a muncit mai mult ca niciodată. O spune chiar primarul, încercând un bilanţ al campaniei agricole de primăvară: „S-au semănat în jur de 800 de hectare de porumb, s-au semănat şi 100 de hectare de plante furajere, cartofi peste 300 de hectare şi pe la sfârşitul lunii mai, dacă nu chiar mai devreme, cred că agricultorii pot ieşi deja pe piaţă. De aproape două săptămâni a început plantatul ghivecelor de pepeni sub tunele. Se pun şi pepeni altoiţi, tomate la solarii. Anul acesta ca niciodată s-a muncit mai mult teren. Ce mă surprinde plăcut, este că vin alţi oameni chiar şi de la Bechet şi Dăbuleni şi închiriază teren. Solul permite cultivarea acestor culturi de tomate, de ardei, de pepeni mai din timp. Solul este nisipos nu se produc excese de umiditate şi se încălzeşte mai repede, dă timpurietate culturilor. E foarte important, să fii primul pe piaţă, contează şi câteva zile”.

O doleanţă mai veche: en-gros la Călăraşi

Marele of al producătorilor din Călăraşi rămâne însă acela că nu au un en-gros prin intermediul căruia să-şi valorifice marfa obţinută cu atâta sacrificiu şi să-şi sporească veniturile. S-au tot făcut demersuri, în ultimii ani, însă, aprobările întârzie să sosească. Cu toate acestea, primarul continuă să se zbată, doar-doar va găsi înţelegerea de care e nevoie.

Ne trebuie un en-gros astfel încât agricultorii din comună să-şi poată vinde producţia. Suntem departe de pieţele mari. Oamenii produc, dar nu au unde să livreze pentru că stau la cheremul unora care vin şi le iau munca pe nimic. În loc să câştige ei şi să-şi facă treaba acasă, câştigă cei care vin şi iau aproape pe nimic pepeni, roşii, castraveţi, ardei, chiar şi cereale. Am făcut destule memorii. Am un dosar întreg. Şi la Ministerul Agriculturii şi la Preşedenţie şi la Ministerul Dezvoltării Regionale, peste tot. Nimeni nu se angajează la aşa ceva. Sper să înţeleagă cât este de important”, a afirmat primarul comunei Călăraşi, Vergică Şovăilă.

Toată lumea admite, că un en-gros, cu temperatură controlată, gestionat în mod corespunzător de un grup de producători, ar fi nemaipomenit pentru oameni. Aici şi-ar putea vinde marfa şi câştiga bani.

1 COMENTARIU

Comments are closed.