Înaintea summitului NATO de la Chicago – Washingtonul şi Moscova, în dezacord în privinţa apărării antirachetă

0
129
Vladimir Putin

Vladimir Putin nu va fi, probabil, prezent la summitul NATO de la Chicago, din zilele de 20 şi 21 mai a.c. Anunţul a fost făcut de Anders Fogh Rasmussen, secretarul general al Alianţei. Oficial, premierul rus este blocat „un calendar foarte încărcat”, presupus de schimbarea de la Kremlin. Neoficial, Vladimir Putin, care va deveni preşedintele Rusiei la începutul lunii mai, a refuzat ridicarea blocadei ţării sale vizavi de scutul antirachetă al NATO, care intră într-o nouă fază la Chicago. Lansată la summitul Lisabona, în 2010, ideea apărării antirachetă, ca protecţie la teatrele operaţionale, a teritoriilor şi a populaţiilor, a devenit unul din principalele motive ale discordiei dintre Moscova şi Washington. Şi, mai mult, a contribuit la subminarea resetării, redemarajul relaţiilor americano-ruse, promisă de Barack Obama când a ajuns la Casa Albă. Proliferarea nucleară şi progresul tehnologic, care permit adversarilor potenţiali ai SUA de a creşte puterea rachetelor lansate, a obligat această ţară la completarea sistemului său de apărare. Noul scut, incluzând forme de interceptare, radare şi nave, instalat în Europa în ţări precum Polonia, România, Turcia, Spania, se află pe traiectoria proiectilelor posibil trimise din Iran sau Coreea de Nord. Dar Rusia, care s-a opus întotdeauna extinderii NATO, de la sfârşitul războiului rece, avansării Washingtonului în fostul său glacis, considerat încă o zonă tampon, are propria sa abordare. Moscova se teme că sistemul antirachetă va slăbi poziţia sa strategică, prin capacităţile de distrugere a rachetelor, ca descurajare nucleară, ale NATO. Kremlinul este îngrijorat de radarele instalate în apropierea graniţelor sale, încât a cerut o arhitectură comună, împărţită în sectoare, inclusiv unul pe care să exercite controlul său. Viziune de apărare antirachetă neînsuşită de NATO. Pe de altă parte, Moscova a ameninţat că implementarea sistemului ofensiv modern în Kaliningrad, o enclavă rusă la porţile Uniunii Europene, va impune ieşirea din tratatul de dezarmare nucleară START, semnat cu SUA în 2010. În Occident nu puţini sunt aceia care cred că întoarcerea la preşedinţie a lui Putin ar putea exprima şi mai multă înţelegere. Refuzurile cu privire la dosarele sirian şi iranian, dar şi acela privind apărarea antirachetă, demonstrează contrariul. Barack Obama încă mai speră la un compromis din partea omului forte al Rusiei. Are în vedere reorientarea strategică a SUA în Asia, care presupune o normalizare a relaţiilor cu Rusia. La Seul, o convorbire între Obama şi actualul preşedinte, Dmitri Medvedev, a arătat că primul ceruse o marjă de manevră în privinţa apărării antirachetă, estimând că ar putea deveni mai flexibil dacă va fi reales în noiembrie. Medvedev a spus că va transmite mesajul lui Vladimir Putin. Cu toate acestea, relaţiile Moscovei cu Washingtonul au, mai de grabă, potenţial de relaxare, decât sunt în realitate.