„Bomba Bolton”, un surogat care lipsea în procesul de destituire al lui Donald Trump

0
49

Preşedintele SUA, Donald Trump, n-a avut deloc linişte la Casa Albă, încă de la investire. Adversara sa Hilary Clinton, dar şi susţinătorii acesteia, democraţii, nu s-au împăcat cu gândul înfrângerii în alegeri. S-au scris deja cărţi împotriva lui Donald Trump, una de jurnalistul de investigaţie Bob Woodward, „Frică. Trump la Casa Albă”, alta intitulaltă „Foc şi furie” de Michael Wolf, ambele publicate şi în limba română. A existat apoi mult discutatul raport al anchetei independente privind amestecul Rusiei în alegerile prezidenţiale al procurorului special Robert Muller, care l-a exonerat de orice probă de complicitate pe actualul preşedinte, punând capăt la ceea ce s-a numit „Russiagate”. În fine, de dată recentă războiul preşedintelui cu adversarii săi politici a atins apogeul prin demersul acestora, ajuns la Senat, pentru angajarea procedurii de destituire sub acuzaţia de abuz în serviciu şi obstrucţionarea Congresului. În plină derulare a ostilităţilor, fiindcă despre aşa ceva este vorba, New York Times a publicat duminică, 26 ianuarie, fragmente din manuscrisul cărţii lui John Bolton, fost consilier pentru probleme de securitate naţională, demis în luna septembrie şi anterior reprezentantul SUA la Naţiunile Unite pe mandatul preşedintelui George Bush. Acesta afirmă că în august 2019 Donald Trump i-ar fi cerul legarea ajutorului militar de 391 milioane dolari către Ucraina, de o anchetă care îi implica pe Joe Biden şi fiul acestuia Hunter, la Kiev. Democraţii au solicitat imediat audierea în Senat a lui John Bolton dar şi a lui Mick Mulvaney, director de cabinet al preşedintelui, ceea ce republicanii refuză. La 25 iulie 2019, în cursul unei convorbiri telefonice dintre Donald Trump şi omologul său ucrainian, Volodimir Zelenski, liderul de la Casa Albă i-ar fi cerut să coopereze în investigaţia lansată de ministrul Justiţiei, William Barr, în ceea ce-l priveşte pe Joe Biden, ex-vicepreşedinte al SUA (2009-2017), anunţat ca posibil candidat la alegerile primare, în vederea celor prezidenţiale din toamnă. Donald Trump susţine că n-a fost vorba de niciun şantaj privind acordarea sprijinului militar. Mai exact, s-a discutat despre stabilirea rolului jucat în licenţierea, în 2014, a procurorului ucrainian care ancheta compania gazieră Burisma la care lucra Hunter Biden pentru un salariu lunar de 50.000 euro. Sintetizând, în bătălia cercului puterii se află Donald Trump şi aliaţii săi republicani, de o parte, şi de cealaltă, liderii democraţi, mari grupuri de presă, oficiali ai Securităţii naţionale şi neo-conservatori republicani, toţi nemulţumiţi de maniera în care gestionează Donald Trump interesele americane în lume. Transcriptul dialogului dintre Donald Trump şi Volodimir Zelenski din luna septembrie a anului trecut nu stabileşte cu claritate dacă preşedintele american i-a cerut în mod imperativ sau doar o colaborare cu ministrul justiţiei, William Barr. În „Ucrainagate”, originea scandalului se află în aparatul de securitate naţională, întrucât lansatorul de alertă lucra pentru CIA. John Bolton a picat în plină criză. „Ucrainagate” produce aceleaşi efecte ca şi „Russiagate” poluând alegerile primare democrate. Toată dezlănţuirea de forţe este eminamente politică. Şi cum Camera Reprezentanţilor a luat o decizie politică partizană, tot partizană va fi şi decizia Senatului, dominat de republicani. Nu e nimic juridic în toată povestea. Tentativa de destituire pare deja moartă, agasantă, întreţinută doar prin declaraţii belicoase. Preşedinta Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi, a opinat că refuzul republicanilor de a-l audia pe John Bolton ca martor nu este justificat. Republicanii nici nu mai iau în consideraţie astfel de alegaţii.