Un Real – Barca pe viu, înainte de Crăciun

0
56

Cadoul de Crăciun pentru microbişti a fost un Clasico. S-a disputat la o oră neobişnuită – 13, ora Madridului, programat pentru a satisface piaţa asiatică devoratoare de Real – Barca. Dar şi dacă s-ar juca la 4 noaptea confruntarea celor doi coloşi ar umple orice arenă şi ar face rating fabulos.

Un bilet la Clasico costă între 95 de euro, la al patrulea „Amfiteatro”, în înaltul Bernabeului, şi până la 1600 de euro, la loje. Biletele sunt puse în vânzare cu o săptămână înainte de meci, dar prioritate au „socios”, apoi cei care posedă cardurile „Madridista” şi abia în ultimă instanţă „general public”. Dacă pui la socoteală şi abonaţii, pentru restul lumii nu prea rămân multe tichete la dispoziţie. La acest meci nu s-au scos la vânzare bilete tipărite, cele câteva mii rămase pentru spectatorii fără prioritate fiind comercializate exclusiv online, intrarea fiind făcută prin scanarea biletului descărcat pe telefon. Cea mai sigură cale de achiziţioare era de pe site-urile specializate, dar preţurile încep de la 380 de euro, atât costând biletele care „oficial” sunt cele mai ieftine. Practic, o „bişniţă legalizată”. Biletele rămase pe site-ul oficial sunt scoase câte 5-10 la vânzare la fiecare jumătate de oră, în diverse sectoare, dar trebuie să ai mare noroc pentru a cumpăra unul.

Cu o zi înainte de meci, Madridul pare cuprins atât de febra Crăciunului, dar şi de cea dinainte de El Clasico. În Plaza Mayor, pe Gran Via sau la Puerta de Sol este furnicar. La Santiago Bernabeu pelerinajul începe de la primele ore. Autocare cu microbişti poposesc în faţa arenei. Se formează cozi imense la casele de bilete. Nu pentru Il Clasico, ci pentru turul de vizitare al legendarului stadion. Ca să vezi stadionul, vestiarele, sălile de trofee, muzeul dedicat istoriei celui mai galonat club din lume trebuie să plăteşti 25 de euro sau 30 de euro, cu autoghid. Asiaticii predomină, practic simţi că ei îşi revendică acest superspectacol. În jurul arenei mişună şi speculanţii. Pretind că au abonamente pe care ţi le „închiriază” pentru acest meci şi cer între 350 şi 700 de euro, în zone în care intrarea costă 95 sau 150 de euro. Dacă te interesezi cât de cât, afli că majoritatea sunt „fake”. Se găsesc însă fani disperaţi, care riscă să-şi irosească banii de Sărbători pe asemenea „ţepe”. Oricum, forfota de la stadion îţi lasă impresia că „galacticii” joacă în fiecare zi.

În ziua meciului, din gurile de metrou din jurul stadionului se revarsă zeci de mii de oameni. Chiar dacă nu toţi nu vor intra la meci, vin să vadă, să simtă atmosfera de la El Clasico. Terasele din preajma arenei sunt pline, având în dotare şi monitoare imense, pe care se desfăşoară deja imagini din stadion. Un pahar de bere costă 3 euro şi mai primeşti şi tapas ca bonus. Îngrămădeală este şi la fan-shop-urile din jurul stadionului. Un fular personalizat cu El Clasico se vinde cu 10 euro. E bine, în comparaţia cu preţurile de la magazinul oficial, unde cea mai ieftină eşarfă este 23 de euro, iar pentru un tricou nu poţi plăti mai puţin de 100 de euro. Nu se ţine cont că ne aflăm în fieful Realului, la tarabele de lângă arenă se comercializează orice produs cu stema Barcelonei sau cu însemnele celor de la Atletico Madrid. Atâta timp cât ies bani…La intrare, un bătrânel care i-a văzut jucând şi pe Di Stefano, Kopa, Santillana, Camacho sau Butragueno este dispus să renunţe la abonament pentru acest meci contra sumei de 1000 de euro. L-a achiţionat cu aproape 2000 de euro, dar tentaţia de a-şi acoperi pe jumătate investiţia de la început de sezon este mare. Cu o jumătate de oră înainte de meci sunt numai 3-4 mii de oameni pe stadion, dar când echipele ies la prezentare nu mai există vreun scaun liber. Este şi o galerie de câteva sute de catalani, la ultimul inel al arenei, dar în acelaşi timp mulţi fani „blau-grana”, majoritatea străini şi în special asiatici, sunt dispersaţi pe tot stadionul. Rivalitatea Real – Barca parcă s-a mutat de mult la un alt nivel şi pe un alt continent. Vedem şi un mic grup de olteni, între „Visca Barca” şi „Hala Madrid” ei se fotografiază cu fularele Ştiinţei. Sergio Ramos prezintă la început al cincelea trofeu câştigat de „blancos” anul acesta, Campionatul Mondial al Cluburilor, spre satisfacţia publicului, orgolios de „quinta” din 2017, poate cel mai prolific an al grupării. La „Fondo Sur”, coregrafia galeriei marchează şi ea momentul de glorie, dar şi perioada de Sărbători. Fanii catalani se vor revanşa la final, sărbătorind victoria şi poate chiar titlul cu scandarea „Madrid, cabron, saluda el campeon!” Atmosfera nu este nici pe departe una vulcanică, majoritatea spectatorilor asistă la meci ca la un spectacol de teatru. Galeriile se mai agită, dar nu se apropie nici măcar de intensitatea unui derby de la noi. Nici pe teren nu este un ritm fanstastic, poate şi din cauza orei matinale. De la încălzire Cristiano nu pare într-o zi mare, nu prinde poarta defel, e prea relaxat, iar luftul din prima repriză confirmă forma slabă. Messi nu pare să aibă nici el prea mult chef. Când mingea nu se află în preajma sa pur şi simplu stă pe teren. Când merge, o face de parcă se află în aglomeraţia din centrul Madridului, îi e lehamite să iasă şi din ofsaid. Realul are o primă repriză mai bună, confirmând statutul de favorită, dar în partea secundă Barca rezolvă derby-ul şi probabil soarta campionatului. Messi iese în prim-plan fără să transpire defel. În acelaşi timp, nimeni nu înţelege de ce Isco ratează El Clasico, mai ales că Zidane trebuia să rişte ţinând cont de diferenţa de puncte din clasament. Benzema este huiduit la scenă deschisă când iese de pe teren. Publicul începe să părăsească arena imediat după golul de 2-0 şi numai galeria catalană mai prinde a treia reuşită a favoriţilor. Şi totuşi, ce diferenţă faţă de dubla din Supercupă, din vară! Atunci, Barcelona, cu antrenor nou, sub şocul plecării lui Neymar, prefigura un sezon dezastruos, iar Realul părea de neoprit. Nimeni nu anticipa că de Anul Nou distanţa între rivale va fi de 14 puncte.

În zilele următoare, ziarele de casă ale Madridului nu-i iartă pe Zidane şi Cristiano. Titlul în Primera, Champions League, Supercupa Europei, Supercupa Spaniei şi Mondialul Cluburilor sunt deja istorie, un eşec cu Barcelona la asemenea scor nu este tolerat. Numai la Santiago Bernabeu totul decurge la fel, cu mii de oameni venind să contribuie  zilnic la bugetul celei mai celebre echipe din lume. Dincolo, la Wanda Metropolitan, abia vin câteva zeci de persoane să vadă noua arenă a lui Atletico, una de 240 de milioane de euro. S-a inaugurat de curând, dar încă se mai lucrează la ea, sunt muncitori care sudează, unele săli sunt încă închise, neterminate, muzeul clubului este unul improvizat, doar magazinul oficial nu mai are nevoie de nicio adăugire, e gata să încaseze. Madridul e plin de turişti, e invadat de asiatici care sunt dispuşi să cheltuie nelimitat.