Ştiinţa a avut priză la vedete

0
59

Marii fotbalişti români, aproape de Universitatea Craiova în diverse ipostaze

Ştiinţa a avut în componenţă mari fotbalişti de-a lungul timpului, însă aproape toate numele importante ale sportului-rege au avut ceva în comun cu echipa din Bănie, a cărei istorie a fost întreruptă anul acesta, după 63 de ani de existenţă. Fie că au apucat doar să bifeze câteva minute pentru Ştiinţa, fie că au fost transferaţi doar în acte ori s-au declarat simpli suporteri ai echipei din Bănie, mari jucători români au fost, într-un fel sau altul, conectaţi cu frenezia alb-albastră. Nelu Oblemenco a fost primul mare nume care a făcut istorie în tricoul alb-albastru, secondat de extremele de calibru Teo Ţarălungă şi Mitică Marcu. Apoi, Ştiinţa a beneficiat de generaţia supranumită Craiova Maxima, ai cărei componenţi au fost aproape fără excepţie internaţionali. Începând cu portarii Lung şi Boldici, continuând cu fundaşii conduşi de căpitanul Ştefănescu, ghidaţi la mijloc de „Minunea Blondă” Balaci şi de „Pele” Donose, „maximii” finalizau prin atacanţii de clasă Cămătaru, Cârţu sau Crişan. Inclusiv rezervele acelei echipe erau vedete ale fotbalului românesc. Marele Dobrin a avut însă şi el povestea sa legată de Universitatea Craiova, el fiind transferat în Bănie la jumătatea deceniului al optulea. Cvadruplu golgheter al României, Oblemenco declara atunci: „Şi când mă gândesc că a fost vorba să vină marele Dobrin la Craiova…luam 10 ani la rând campionatul cu el, iar eu marcam de 3 ori mai multe goluri (Oblemenco a marcat 170 de goluri în Liga I, n.r.). Ceea ce făcea Dobrin pentru coechipieri era nemaipomenit”.

Nae Ungureanu şi Gheorghe Hagi

Hagi, deturnat de Lucescu şi Valentin Ceauşescu

Un alt mare jucător român care a ajuns în Bănie, doar pentru scurt timp, a fost Liţă Dumitru. Fosta glorie a Stelei şi a Rapidului, Dumitru a fost adus în Bănie la finalul carierei, participând şi el la campania celebră din 1982-83. „L-am adus doar pentru un meci, cel cu Kaiserslautern. Era la crepusculul carierei. I-am spus din start că îl iau pentru un singur joc. Ne-a ajutat foarte mult” declara recent despre episodul „Liţă Dumitru la Craiova” preşedintele din acele vremuri al Ştiinţei, Corneliu Andrei Stroe. Gică Hagi a fost şi el foarte aproape să îmbrace tricoul alb-albastru la începutul anilor 80, însă în cele din urmă a ajuns la Sportul Studenţesc. „Ne înţeleseserăm cu Gică Hagi, urma să semneze contractul. L-am băgat la facultate, dar a fost dus în Bucureşti la ordinele celor din partid. Mircea Lucescu a făcut toată mutarea cu Hagi la Sportul Studenţesc. L-am păzit pe Gică două nopţi la uşa hotelului din Bucureşti, apoi am venit cu el în Bănie. De la Craiova ni l-au luat! Efectiv, nu puteam să comentăm! Ordinul a fost dat de o persoană prea puternică, probabil de Valentin Ceauşescu” relata telenovela aducerii lui Hagi în Bănie „mentorul” lui Gică Popescu, Nicolae Zanfir. „Regret că nu am ajuns să joc pentru Craiova, o echipă care a dat mari fotbalişti României, însă atunci m-au întors alţii de la aeroport” dezvăluia acum un an „Regele”. Dacă nu a fost adoptat Hagi, în schimb cel care avea să-i devină cumnat, Gică Popescu, s-a consacrat la Ştiinţa, al cărei căpitan a şi fost până la plecarea la PSV Eindhoven în 1990. Gică Popescu a fost şi căpitanul naţionalei României, dar şi al Barcelonei, fiind declarat în 6 rânduri cel mai bun jucător român al anului.

Cristi Chivu

Chivu – jucător, Mutu – suporter al Ştiinţei

Următorul idol al suporterilor craioveni a fost Gică Craioveanu. De două ori golgheter al României, Craioveanu a evoluat apoi ani buni în Primera Division la Real Sociedad, Villareal şi Getafe. Universitatea a ratat şi jucători pe care i-a avut practic în curte. Adrian Ilie a fost considerat succesorul lui Hagi la naţională. Născut în Bănie, cel supranumit „Cobra” a evoluat la Electroputere, însă a făcut carieră la Steaua, înainte de a pleca în străinătate, la Galatasaray şi apoi la Valencia. Acelaşi destin l-a avut şi Ionel Dănciulescu, slătineanul lansat în Valea Roşie devenind între timp al doilea golgheter „all-time” al Ligii I. Perioada care a urmat „Generaţiei de Aur” a fotbalului românesc a fost  marcată în principal de Cristian Chivu şi Adrian Mutu. Fiul lui Mircea Chivu, component al Campioanei Unei Mari Iubiri, Cristi Chivu a îmbrăcat tricoul alb-albastru când avea doar 17 ani, fiind adus de la CSM Reşiţa, însă în scurt timp a fost transferat la Ajax Amsterdam, al cărei căpitan avea să devină. Adrian Mutu nu a purtat tratative cu Universitatea, al cărei suporter a fost însă de copil. „De mic am ţinut cu Ştiinţa” a declarat în repetate rânduri „Briliantul”, pasiunea pentru echipa din Bănie fiindu-i insuflată chiar de tatăl său, mare fan al Craiovei Maxima.