De ce are Mongolia „o frumoasă democraţie”

Ştim ce s-a întâmplat anul trecut, la Bucureşti, şi tema a fost propagată prin canalele de dreapta. America era cât pe ce să ne lase din braţe, pentru că am avut … derapaje nedemocratice. Infantilismul acuzelor nu merită comentat. Apărătorii democraţiei s-au bătut cu „naţionaliştii”, care voiau să renunţe la UE şi la civilizaţie. Numai că ameninţarea naţionalistă era inexistentă, dacă nu complet ridicolă. Susţinerea confuză, interesată economic sau politic, a venit prin clişeele civilizatoare şi nevoia Europei de a ne îmblânzi. Acum, avem o mică, dar mică nedumerire, fiindcă nu ştim pe cine iubeşte mai mult vicepreşedintele american Joe Biden: pe premierul Victor Ponta sau preşedintele Traian Băsescu? Noi credeam că avem probleme sociale, economice şi, aş, când colo avem dileme sentimentale. Rămânem însă convinşi, după ce am pupat mult şi pe mulţi de-a lungul zbuciumatei noastre istorii, că Victor Ponta va şti, şi de acum înainte, ce trebuie pupat. Ce a declarat în urmă cu vreo două, trei săptămâni Laurent Fabius, şeful diplomaţiei franceze, în legătură cu accederea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, e încă „proaspăt” şi reverberează. I-a lăsat pe mulţi „cu gura căscată” cum se spune. Deşi s-a dus val-vârtej preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, la Paris, să discute cu prim-secretarul PS, Harlem Desir, şi cu preşedintele Adunării Naţionale, Claude Bartolone, ca să rezolve lucrurile. Dar povestea „frumoasă” abia acum începe. Grupul nuclear francez Areva a semnat sâmbătă, 26 octombrie a.c., la Ulan Bator, un acord de parteneriat strategic cu grupul mongol Mon-Atom şi japonezii de la Mitsubishi Corporation, pentru exploatarea a două zăcăminte de uraniu în sud-estul Mongoliei, mai exact în deşertul Gobi. Acordul tripartit a fost semnat în prezenţa miniştrilor francez şi mongol ai Afacerilor Externe, Laurent Fabius şi Luvsanvandan Bold. Areva, prezentă în Mongolia din 1997, a anunţat crearea unei co-antreprize botezată Areva Mines, în care deţine 66%, restul de 34% revenind societăţii publice mongole Mon-Atom. Organizaţiile de mediu, adversare ale acestui proiect, opinează că exploatarea rezervelor de uraniu ale ţării ar putea reprezenta un pericol de contaminare a subsolului şi rezervelor de apă ale ţării. În faţa acestei realităţi, Fabius a spus că partenerii proiectului trebuie să ţină seama de îngrijorări. „Areva trebuie să fie foarte atentă la condiţiile locale de exploatare. I-am spus asta şi preşedintelui Elbegdorj Tsakhia”. La rândul său, omologul mongol a ţinut să menţioneze că ţara sa doreşte să dezvolte „o cooperare dinamică” cu Franţa. Enclavă, între Rusia şi China, ţară cu 3 milioane de locuitori, Mongolia deţine bogate resurse minerale (uraniu, cupru, aur, cărbune) şi încearcă să-şi diversifice relaţiile politice şi economice şi cu alte ţări, precum Franţa, Japonia şi Germania, decât cele vecine. „Franţa vrea să aibă un parteneriat exemplar cu această frumoasă democraţie, care este Mongolia”, a declarat Laurent Fabius, potrivit „Le Monde”. Şi cei doi miniştri de Externe au semnat mai multe acorduri de cooperare în domenii precum cel agricol, cultural, sportiv şi de turism, dar şi în materie notarială şi de vize. Concluzia? Când ai asemenea rezerve de uraniu, aur, cupru sau cărbune, ai şi „o frumoasă democraţie”, cum este în Mongolia.