Beirutul, antrenat în conflictul sirian

0
24

Două rachete au vizat, duminică, suburbiile din sudul Beirutului, fieful mişcării şiite Hezbollah, angajată în lupte alături de trupele guvernului din Damasc, ceea ce atestă o prelungire a conflictului sirian în Liban. În Siria, oraşul strategic Qousseir, ţinta unei ofensive majore a regimului lui Bashar al-Assad şi a Hezbollah, a fost bombardat de aviaţie, potrivit Observatorului Sirian al Drepturilor Omului (OSDH). La Instanbul, opoziţia siriană şi-a prelungit cu o zi reuniunea, lucrările sale fiind întârziate de război. Cele două rachete care au lovit cartierele din sudul Beirutului, bastionul Hezbollah, au făcut patru răniţi, potrivit unei surse de securitate, o premieră de la războiul cu Israelul, în 2006. Una din rachete a lovit parcul unui vânzător de maşini, rănind patru muncitori sirieni, potrivit unei surse care şi-a păstrat anonimatul. „Acest incident este probabil în legătură cu conflictul din Siria”, a afirmat sursa de securitate. „Autorii acestui atac sunt teroriştii şi vandalii, care nu vor pace şi stabilitate pentru Liban şi libanezi”, a denunţat preşedintele ţării, Michel Sleimane, într-un comunicat. Ministrul de Interne, Marwan Charbel, s-a deplasat la faţa locului, unde a denunţat „un act de sabotaj, care vizează crearea de discordie”. „Noi nu putem, în acest stadiu, acuza pe nimeni. Sperăm doar că ceea ce se întâmplă în Siria nu trebuie să se extindă în Liban şi există oameni care ar trebui să înţeleagă că Libanul nu poate să suporte”, a spus el jurnaliştilor. Atacul a avut loc la o zi după discursul şefului Hezbollah, Hassan Nasrallah, care a promis partizanilor săi victoria în Siria, unde mişcarea este angajată în particular în bătălia de la Qousseir. Franţa a condamnat ferm violenţele din Liban, unde rachetele au vizat duminică suburbiile şiite din Beirut, a afirmat ministrul francez al Afacerilor Externe, Laurent Fabius, aflat în vizită la Abbu Dhabi. „Noi nu avem toate detaliile cu privire la originea acestor lucruri, dar Franţa condamnă foarte ferm violenţele care au avut loc în Liban. (…) Noi suntem alături de populaţia civilă şi de autorităţile libaneze”, a spus Fabius. Vineri, şi SUA îşi exprimaseră îngrijorarea ca Libanul să fie antrenat în conflictul sirian. Libanul este profund divizat între partizanii regimului sirian, condus de Hezbollahul şiit, şi câmpul ostil Damascului, având în fruntea sa suniţii lui Saad Hariri, ex-premier. La Istanbul, Coaliţia naţională a opoziţiei siriene şi-a exprimat dorinţa de pace în Liban, estimând că Hezbollahul repetă „grava eroare a lui Assad, de a obliga oamenii săi să ucidă sirieni nevinovaţi, ceea ce va duce ca membri onorabili ai Hezbollah să dezerteze”. Reuniunea opoziţiei, prevăzută sâmbătă, pentru dezbaterea în particular a posibilei conferinţe de pace „Geneva 2”, s-a prelungit cu o zi. La cererea mai multor ţări, precum Arabia Saudită, pentru lărgirea numărului de membri ai opoziţiei şi reducerea influenţei Fraţilor Musulmani, lucrările au fost blocate. În teatrul de luptă, armata siriană a anunţat că a intrat sâmbătă pe aeroportul militar Tabaa, una din poziţiile cheie pentru rebeli, la nord de Qousseir. Nouă combatanţi Hezbollah, ucişi în regiunea Qousseir, au fost aduşi în oraşul libanez Baalbek, şi, deşi iniţial au fost respinse acuzaţiile privind participarea combatanţilor săi, se vorbeşte deja de 75 de morţi din partea Hezbollah. Pe de altă parte, miniştrii de Externe europeni urmau să se întâlnească ieri, la Bruxelles, pentru definirea unei poziţii comune în privinţa sancţiunilor împotriva regimului sirian. În centrul discuţiilor figura ridicarea embargoului asupra armelor, reclamat de Londra şi Paris. În ultimele zile, ambasadorii UE au încercat să-şi reconcilieze punctele de vedere. Ei s-au întâlnit ieri dimineaţă, înainte ca Înaltul Reprezentant pentru Diplomaţie, Catherine Ashton, să transmită propunerea sa miniştrilor. Cu toate acestea, la Bruxelles europenii rămân divizaţi şi de o parte se află Franţa şi Marea Britanie, iar de cealaltă Austria şi Suedia, acestea din urmă ostile ridicării embargoului asupra armelor, temându-se că acestea vor ajunge în mâinile luptătorilor islamişti. Trei opţiuni au fost puse pe masă: o ridicare a embargoului, o prelungire a măsurilor actuale de embargou după data de 1 iunie sau consolidarea măsurilor existente (o extensie a conceptului de arme non-letale).