EDITORIAL / Angela Merkel şi-a ales „succesoarea”!

0
149

Annegret Kramp-Karenbauer (55 de ani), şefa guvernului landului Sarre cu un milion de locuitori, este de la îneputul acestei săptămâni secretarul general al CDU, partidul conservator aflat la putere din 2005. Deja supranumită „cancelarul de rezervă” sau „prinţesa moştenitoare”, Annegret Kramp-Karenbauer, apelată şi prin iniţialele „AKK”, fără experienţă ministerială naţională, dar „simpatică, accesibilă, determinată”, mamă a trei copii, licenţiată în drept public, a fost aleasă la Congresul de luni, de la Berlin, cu 98,87% din voturi, succedându-i lui Peter Taubert, 43 de ani, retras din motive de sănătate. Manevra tactică a Angelei Merkel este salutată de presa germană, aproape la unison, care vede în „Merkel de Sarre” succesoarea actualului lider al CDU, Angela Merkel, şi posibilul viitor cancelar al ţării. Hebdomadarul „Der Spiegel” o consideră extrem de populară şi aptă a se roda timp de patru ani, în măsura suficientă pentru a prelua conducerea partidului conservator. Are deja experienţa „marii coaliţii”, fiindcă în landul Sarre, frontalier Lorenei şi Luxemburgului, coabitează cu social-democraţii şi se arată îngăduitoare cu primirea de migranţi, dar mult mai fermă în situaţia expulzărilor, când aceştia trişează în privinţa identităţii. Catolică practicantă – Angela Merkel fiică de pastor, este protestantă – este ostilă indiferenţei la chestiunea avortului şi promite o rebranduire ideologică programatică a partidului. A refuzat un portofoliu în guvernul federal şi va părăsi postul de ministru-preşedinte al Sarre pentru a-şi consacra toate eforturile exercitării funcţiei de secretar general al partidului. Ca şi Angela Merkel, secretar general al CDU (1998-2000), înainte de a deveni preşedintele partidului, funcţia de numărul doi, în CDU, este una de înaltă responsabilitate. Nu putea accede la o manieră mai reuşită. Evocând mentorul său, şi-a anunţat serviciul deplin în folosul ţării. A fost aplaudată îndelung. De fapt, în cadrul Congresului CDU, de la Berlin, au primit aplauze şi Thomas de Maiziere, Hermand Grohe şi Wolfgang Schauble, toţi apropiaţi ai Angelei Merkel, dar victime ale „necesităţii politice”, fiind sacrificaţi de actualul cancelar.

Cuexcepţia lui Wolfgang Schauble, căruia i s-a rezervat demnitatea de preşedinte al Bundestagului. Angela Merkel s-a confruntat în ultima vreme cu o frondă internă teribilă, atât din cauza slabului scor la alegerile legislative din 24 septembrie 2017, dar şi din cauza unor concesii majore făcute social-democraţilor, pentru a-i determina să accepte guvernarea împreună, după eşecul negocierilor în cadrul  a ceea ce s-a numit „coaliţia Jamaica”. Toate acestea i-au fragilizat poziţia. Dacă, momentan, conservatorii sunt pregătiţi de guvernarea convenită prin negocieri prelungite, cu social-democraţii, şi încheierea contractului de colaborare, se aşteaptă acum rezultatul votului online din interiorul SPD (460.000 membrii) pentru a se depăşi un moment dificil, care a pus la încercare toţi nervii cancelarului, convinsă că toată Uniunea Europeană aşteaptă intrarea în activitate a noului guvern german. Prin întreaga ei strategie, Angela Merkel s-a arătat un politician redutabil, desemnând la momentul oportun un succesor, cu mare potenţial politic, care a fost bine primit de baza partidului. Mai mult, a atribuit portofolii unor frondişti, din propriul partid, precum Jens Spahn (37 ani) la sănătate, sau Julia Klockner (45 ani) la agricultură. La o privire generală, Angela Merkel ne demonstrează şi cum se face „politica rafinată”: nimic la întâmplare, nimic la plesneală, nimic fără o pregătire prealabilă minuţioasă, în orice investiţie de încredere.