Muzeul Olteniei sărbătoreşte „Ziua Internaţională a Mării Negre”

0
51

mare 1„Ziua Internaţională a Mării Negre” (31 octombrie) este sărbătorită la sediul Secţiei de Ştiinţele Naturii a Muzeului Olteniei printr-o prezentare multimedia care are loc astăzi, de la ora 11.30, realizată de muzeograf drd. Lila Gima, alături de dr. Olivia Cioboiu şi drd. Goga Ionela Claudia. Participanţi sunt elevi ai clasei I A de la Şcoala Gimnazială „Mircea Eliade” din Craiova, sub coordonarea profesorului în învăţământul primar Carmen Popa. Prezentarea va fi urmată de un atelier creativ, la care cei mici vor realiza mesaje ecologice cu ocazia acestei zile.

Data de 31 octombrie a fost desemnată „Ziua Internaţională a Mării Negre” în anul 1996, moment în care toate cele şase ţări riverane – Bulgaria, Georgia, România, Federaţia Rusă, Turcia şi Ucraina – au semnat Planul Strategic de Acţiune pentru Reabilitarea şi Protecţia Mării Negre împotriva Poluării.

«E bine de ştiut şi reţinut că Marea Neagră prezintă o serie de aspecte unice în lume: apele ei sunt salmastre (în medie 16-18 grame de sare pe litru faţă de 34-37 în alte mări şi oceane), stratul de apă de la suprafaţă este oxigenat, iar sub 200 de metri apa este lipsită de oxigen (fenomen denumit euxinism), în schimb este bogată în hidrogen sulfurat, dar neexistând curenţi verticali, acele ape rămân aproape „moarte”. În plus, marea noastră deţine multe limane la gurile fluviale, iar flora şi fauna ei cuprind multe specii-relicve», a precizat dr. Olivia Cioboiu, specialist al Secţiei de Ştiinţele Naturii a Muzeului Olteniei.

În ultimele decenii, Marea Neagră a suferit deteriorări puternice ale condiţiilor de mediu, corectarea celor câteva decenii de utilizare excesivă a resurselor ei reprezentând un obiectiv care necesită eforturi uriaşe din partea tuturor factorilor de decizie şi a publicului larg. 160 de specii de plante şi animale marine şi costiere sunt din ce în ce mai rare sau ameninţate cu dispariţia. «Situaţia ecologică a Mării Negre s-a înrăutăţit în ultimii 35 de ani, din cauza reziduurilor aduse de cele trei fluvii care se varsă în ea, între care şi Dunărea, dar şi de pescuitul excesiv şi de deversările necontrolate de produse petroliere. Apele menajere deversate din toate ţările riverane, cu mari cantităţi de substanţe organice, au determinat fenomenul de „înflorire a apelor”, care a dus la moartea multor specii de peşti, delfini şi altor organisme marine. Specialiştii susţin că dintre cele 26 de specii de peşti cu valoare comercială, care trăiau aici odinioară, nu au mai rămas decât 5», spun reprezentanţii muzeului craiovean.