Afacerea cu varză, din ce în ce mai profitabilă la Călăraşi

0
256

calarasi (1) calarasi (2) calarasi (3) calarasi 4 calarasi 5 calarasiRenumită pentru viţa-de-vie, apoi pentru lubeniţele pe nisip şi cartofii timpurii, localitatea Călăraşi începe să conteze şi în rândul producătorilor de varză de toamnă. Acum este momentul când ultimele căpăţâni de varză, albă şi mare, se taie de pe câmpurile întinse din lunca Dunării. Deprinşi cu munca, una grea, oamenii nu stau locului o clipă şi îi vezi, chiar şi atunci când plouă mărunt, încărcând căruţele şi camioanele ce aşteaptă la marginea câmpului. Sunt împăcaţi însă, deoarece a fost un an bun şi tot efortul le-a fost răsplătit: varza s-a făcut mare şi frumoasă, iar preţul obţinut îi ajută să-şi continue afacerea şi anul viitor.

Pe câmpurile de la Călăraşi au fost cultivate, în luna iulie, peste 250 de hectare cu varză de toamnă. Munca este grea încă de când primele fire, foarte fragile, sunt puse cu grijă în pământ şi până în momentul când trebuie să recolteze. Imaginaţi-vă cum este să plantezi, fir cu fir, o suprafaţă de câteva zeci de ari şi, uneori, chiar până la un hectar, în mijlocul verii, atunci când temperaturile ajung, pe nisipurile din sudul judeţului, la peste 50 de grade Celsius. Şi, totuşi, în fiecare an, pentru a culege acum roade, oamenii se încumetă la această trudă aproape imposibil de conceput pentru mulţi dintre noi.

Varza se hrăneşte şi cu multă… benzină!

Plantatul este partea cea mai grea, din punct de vedere fizic, dar oamenii nu se plâng de acest amănunt. Pe ei îi îngrijorează următorul pas: trebuie să ajute culturile să supravieţuiască vipiei şi să mai crească. O reală problemă este acoperirea costurilor pentru irigarea câmpurilor cu varză. Deşi poate părea o glumă, pentru ca această plantă să crească este nevoie de multă… benzină! De ce? Pompele cu care agricultorii îşi irigă culturile sunt puse în funcţiune cu combustibil şi oamenii merg de mai multe ori la staţiile Peco pentru a se alimenta. „Vara trecută am făcut potecă la staţia Peco, atât de multă nevoie de apă a fost în sol. Din păcate, nu beneficiem de benzină sau motorină subvenţionată, aşa că a trebuit să o cumpăr ca şi cum aş fi folosit-o pentru maşină, nu în agricultură. Dar fără apă nu putem să facem nimic pe aceste nisipuri, chiar şi la Dunăre ne uităm cu jind, pentru că ne plângem de apă şi fluviul este atât de aproape de noi. Avem sistemul de irigaţii intact, dar energia electrică este foarte scumpă şi nu ne-am permite să ne folosim de el”, spune, cu multă pricepere, Aurel Preda, producător local.

Căpăţânile cresc aşa cum vor cumpărătorii

Anul acesta, tânărul fermier a plantat varză de toamnă pe o suprafaţă de 80 de ari, pe terenul de unde, în primăvară, a recoltat cartofii timpurii. A încheiat de câteva zile recoltatul şi a reuşit să scoată o producţie de 35 de tone de varză. Marfa a vândut-o la un preţ bun la Lupeni, în judeţul Hunedoara. De şase ani merge cu varza sa pe aceeaşi piaţă şi a deprins deja care sunt preferinţele cumpărătorilor. „La Hunedoara, Deva, în general în Ardeal, oamenii preferă varza mai mică. Dacă depăşeşte un kilogram, deja se uită că nu vrea să ţi-o mai cumpere pe motiv că este cam mare. Tot mergând acolo, m-am adaptat şi am învăţat să fac şi varză mică. Dacă mergi spre Târgu Jiu, spre Gorj, acolo se caută varză mai mare. Este în funcţie de modul cum o folosesc gospodinele la bucătărie”, povesteşte producătorul din Călăraşi. Este şi un mic secret, care ţine de modul cum se cultivă varza, ce trebuie să fie ori mai deasă, ori mai rară. Soiurile fac şi ele diferenţa, preferate fiind Bucharest şi Sarmalin. Soiul de Buzău este considerat cel tipic românesc şi se distinge prin faptul că are foile foarte subţiri şi se rulează bine când se pregătesc sarmalele, călărăşenii plantând şi acest soi.

Cum se vinde varza la Călăraşi

La Călăraşi, varza se vinde, în această perioadă, cu 0,7 lei pe kilogram, la en-gros. Este considerat un preţ destul de bun deoarece au fost ani în care oamenii şi-au vândut munca pe mai nimic, preţul coborând şi până la 0,2 lei pe kilogram. Un alt aspect îmbucurător este că tone de varză, adică aproape toată cantitatea recoltată din câmp, şi-a găsit cumpărători. Marfa a ajuns pe pieţele din ţară, care, spun cei obişnuiţi să plece în alte oraşe, nu au mai fost chiar aşa de saturate deoarece polonezii au cumpărat foarte mult de la producătorii români. Tot polonezii au venit, în primăvară, la Călăraşi, de unde au încărcat TIR-uri întregi cu cartofi timpurii. „Producătorii de la noi din comună şi-au făcut o bună carte de vizită, livrează marfă de calitate şi sunt extrem de serioşi, şi atunci este normal ca şi cumpărătorii să revină de fiecare dată. Anul acesta au fost polonezii cei care au plecat mulţumiţi şi au anunţat că vor veni şi în primăvara viitoare pentru a lua de la noi cartofi. Vom face tot posibilul să păstrăm această legătură şi să îi sprijinim pe agricultorii noştri”, a explicat Vergică Şovăilă, primarul comunei Călăraşi.

Reportaj realizat de RADU ILICEANU şi LAURA MOŢÎRLICHE

@

@

@

Ansamblul „Bordeiaşul”, invitat de onoare în Italia

Dansatorii Ansamblului Folcloric „Bordeiaşul” din Călăraşi bifează încă un turneu în străinătate. La invitaţia Asociaţiei „Orizzonte Giovani” din oraşul Trento, aflat în nordul Italiei, membrii ansamblului vor merge în trei oraşe – Trento, Riva del Garda şi Verona, dar şi în Austria, la Innsbruck, pentru a susţine spectacole. Această nouă invitaţie pentru vara viitoare vine să confirme faptul că Ansamblul „Bodeiaşul”, coordonat de Olimpia Şovăilă, este tot mai apreciat, atât în ţară, cât şi pete hotare. Are deja în palmares recitaluri pe scene din Franţa, Bulgaria, dar şi din multe localităţi din ţară.

Echipa de fotbal „Victoria Călăraşi” renaşte

25 de tineri de la şcolile din Călăraşi au fost selecţionaţi pentru a face parte din lotul echipei „Victoria Călăraşi”, care activează în Liga 5, Seria 3. În felul acesta, autorităţile vor să întinerească echipa reprezentativă a comunei, cu atât mai mult cu cât au o bază sportivă funcţională, cu teren de joc, vestiare şi nocturnă. Selecţia fotbaliştilor a fost făcută de profesorii de sport Florin Piţiche, Dumitru Andreescu, Alexandru Iovan şi Oli Staicu. Scopul acestui proiect este de a atrage tinerii către sport şi de a le oferi locuitorilor din Călăraşi un motiv de mândrie.