La un secol şi mai bine de existenţă, Podul suspendat din Parcul „Nicolae Romanescu” este şi acum o construcţie extrem de solidă. Primăria Craiova a făcut publică, în sfârşit, expertiza tehnică asupra podului, care stabileşte ce lucrări de intervenţie trebuie făcute. După ce l-au „scanat” pe toate părţile componente, specialiştii recomandă să se facă o reabilitare şi restaurare decorativă, dar nu şi lucrări ample de consolidare, de care nu este nevoie.
După ce au fost încheiate lucrările de modernizare a parcului şi a fost efectuată recepţia la Teatrul de Vară, Primăria Craiova şi-a propus să reabiliteze şi acest pod, care rămăsese în afara proiectului, costurile urmând să fie suportate din bani de la bugetul local. Despre această lucrare s-a vorbit pe parcursul întregii veri, fără să se vadă, în schimb, nici un semn pe teren. Pe ordinea de zi a şedinţei CLM Craiova, de joi, se află, însă, şi proiectul de hotărâre prin care se supune votului aleşilor locali expertiza tehnică şi documentaţia pentru lucrările de intervenţii asupra Podului suspendat din Parcul „Nicolae Romanescu”, făcându-se publice atât intervenţiile pe care le necesită podul şi valoarea acestora – 6,23 milioane de lei, echivalentul a 1,4 milioane de euro.
„În stare bună”, şi după 100 de ani
Întinsă pe 200 de pagini, expertiza tehnică scoate la lumină şi lucruri de-a dreptul impresionante, care vorbesc despre trăinicia cu care au fost efectuate, la anul 1900, toate obiectivele ce alcătuiesc acum parcul. Ridicat în anul 1900, după trei ani de la începerea primelor lucrări, sub comanda arhitectului francez Eduard Redont, Podul suspendat s-a dorit a fi un pod de factură romantică, care să reziste peste timp. Dacă în privinţa farmecului său, care încântă şi acum vizitatorii, nu mai este nimic de comentat, despre rezistenţa construcţiei nu se pronunţase nimeni până acum. Cu ocazia expertizei, specialiştii au constatat că, în general, structura sa se prezintă „într-o stare bună”, care nu exclude, totuşi, şi lucrări de reabilitare şi restaurare, menite să conserve şi mai bine obiectivul. Dar să le luăm pe rând.
Capetele de pod, fără nici o fisură
Cele două portaluri (capetele de pod) au o înălţime de 6,8 metri şi prezintă, potrivit specialiştilor, doar deficienţe la nivelul finisajelor exterioare. Se subliniază faptul că nu au fost identificate fisuri profunde care apar, de regulă, la cutremure, portalurile podului fiind, aşadar, intacte şi după trecerea a mai bine de un secol peste el. Cele care au avut de suferit sunt micile terase, care se află poziţionate deasupra lor şi care reprezintă un detaliu extrem de valoros din punct de vedere arhitectural, accentuând-i stilul romantic. Hidroizolaţia lor a fost complet distrusă de ploi şi ninsori, fapt care a permis vegetaţiei să crească liber. Experţii nu omit să imortalizeze în documente inclusiv faptul că, pe acoperişul unuia dintre cepetele podului, au crescut chiar şi câţiva arbuşti. Se propune să se intervină, cu tehnici minuţioase, pentru restaurarea acestor elemente decorative deosebit de valoroase.
Traversarea nu are probleme de susţinere
În opinia specialiştilor, nici calea de rulare, cu o lungime de 50 de metri, nu are probleme grave de susţinere. Ca orice pod suspendat, şi cel din parc este susţinut pe un sistem de cabluri puternice, confecţionate din oţel şi realizate dintr-o împletitură de mai multe fire, care împreună au un diametru de 50 mm. În anii 2000, Primăria Craiova a înlocuit cele două cabluri care asigură susţinerea pe fiecare parte a podului, experţii stabilind că acestea se prezintă şi acum „în stare bună”. Au fost semnalate, în schimb, probleme la structura metalică pe care sunt susţinute podeţele de lemn. Grinzile din fier sunt „corodate”, iar podeaua, reralizată din butuci de lemn, este complet degradată şi trebuie înlocuită în totalitate. Balustrada trebuie şi ea revopsită ca să protejeze metalul, după cum nrecomandă specialiştii.
Picioarele podului sunt neclintite
La fel de solide au rămas şi culeele, acestea fiind postamentele din zidărie pe care se sprijină, la sol, capetele podului. Experţii au constatat că sunt „bine consolidate, terenul nu prezintă tendinţe de alunecare”, fiind identificate fisuri şi crăpături doar la „apareiajul din similipiatră”, acesta fiind stratul exterior de tencuială, cu rol mai mult decorativ. Zidăria masivă, ridicată în urmă cu 100 de ani, este, prin urmare, la locul ei, fiind neclintită de trecerea timpului, nici măcar de cutremurele de care nu a fost ocolit nici oraşul nostru. Strângând toate aceste detalii tehnice, specialiştii recomandă, aşadar, să se reabiliteze podul, folosind proceduri şi tehnici minuţioase, cu soluţii performante, aproape toate spaţiile şi rosturile podului, fără însă a se iniţia lucrări ample de consolidare.
De menţionat că, pentru lucrarea de reabilitare a Podului suspendat, Primăria Craiova a obţinut şi avizul de la Ministerul Culturii, care este ataşat şi el documentaţiei proiectului.
